Linkuri accesibilitate

Deşi legea privind conflictul de interese este în vigoare de 3 ani, până în prezent nu există un mecanism de punere în aplicare a acestei legi.




Şi asta pentru că acea companie sau prestator de servicii care îndulceşte viaţa funcţionarului public în schimbul unui tratament indulgent, chit că vrea nu doar să-şi scoată cheltuiala, dar mai vrea să scoată şi profituri imediate şi cât mai grase. Pe seama cui? Fireşte, pe seama consumatorilor, adică a celor mulţi şi constrânşi de monopolişti să scoată bani din buzunar. Bunăoară, pentru medicamente, ca să nu plecăm departe de exemplul invocat de procurorul general în recentul raport prezentat în faţa deputaţilor.

Dreptul tău: despre conflictul de interese



Procurorul Valeriu Zubco, vizând schemele dubioase de pe piaţa medicamentelor cu protecţie în structurile de stat, a readus în atenţia opiniei publice problema conflictului de interese, nereglementat suficient de bine, în opinia experţilor, de actuala legislaţie moldovenească.

Iana Spinei

Iana Spinei

Deşi un conflict de interese nu înseamnă neapărat o faptă de corupţie, există o recunoaştere din ce în ce mai largă a faptului că apariţia unor conflicte între interesele personale şi obligaţiile publice ale funcţionarilor, dacă nu este tratată corespunzător, poate duce la corupţie, care afectează drepturile mai multor categorii de populaţie, spune Iana Spinei, expertă la Transparency International Moldova: „Interese personale întotdeauna au existat şi vor exista, dar problema este ca funcţionarii să identifice acele interese care vin în contradicţie cu obligatiunile de functie, iar la momentul unor situaţii de conflict de interese să le declare, ca acestea să poată fi soluționate în modul cuvenit. În realitate se mimează, se bifează doar că avem lege şi de fapt se tergiversează, nu se face încă un pas înainte pentru prevenirea corupţiei, pentru că la originea actului de corupţie deseori stau conflicte de interese nerezolvate”.

Reprezentanţii organelor de urmărire penală recunosc că deşi legea privind conflictul de interese este în vigoare de 3 ani, până în prezent nu există un mecanism de punere în aplicare a acestei legi. Virginia Moraru, inspector al direcţiei de prevenire a corupției din cadrul CCCEC spune că deocamdată nu este clar cui şi unde se declară coflictele de interese şi asta pentru că încă nu funcţionează Agenţia Naţională de Integritate: „Această agenţie va acţiona după modelul ANI din România, dar spre regret a fost aprobat proiectul în primele două lecturi şi la această etapă s-a oprit”. Totuşi, Virginia Moraru spune că cetăţenii trebuie să fie mai activi, să monitorizeze activitatea functionarilor de stat, aleşilor locali şi să semnaleze situaţiile de conflict de interese, atunci când demnitarii iau decizii în folos personal, al rudelor, protejează anumite afaceri sau cumulează funcţii care vin în contradicţie cu obligaţiunile de serviciu: “În cazul în care, şi asta este expresia din legea privind conflictul de interese, contractul sau decizia a fost luată în situţie de conflict de interese şi cetăţeanul a văzut că i se lezează un drept al său, nu personal dar ca cetăţean sau ca membru al comunităţii respective, el se poate adresa în judecată pentru a anula acest contract sau poate sesiza autoritatea competentă să verifice. Orice decizie luată în situaţie de conflict de interese este lovită de nulitate”.

Viorel Morari

Viorel Morari

Procurorul adjunct al Procuraturii Anticorupţie Viorel Morari spune că chiar dacă încă nu există în Codul Penal o pedeapsă pentru decizii luate în conflict de interese, totusi există dosarele pe rol în care demnitarii sunt cercetati pentru astfel de fapte. Lor li se incriminează abuzul în serviciu sau alte infractiuni conexte corupţiei. Aceste infracţiuni de cele mai multe ori însă sunt dificil de investigat, pentru că demnitarii, de regulă, sunt persoane foarte abile care ştiu cum să se eschiveze de la răspunderea penală, recunoaşte procurorul: „De regulă, în faţa procurorului şi a instanţei de judectă apare o persoană cu studii superioare, caracterizată pozitiv, care are anumite merite în faţa societăţii, necondamnată anterior. Mai are copii minori sau alte circumstanţe atenuante şi asta îi face pe judecători să aplice o pedeapsă nonprivativă de libertate”.

Cel mai recent dosar pe rol în Procuratura Anticorupţie a fost iniţiat în octombrie curent şi-l vizează pe fostul director al Întreprinderii de Stat „Registru”, Vladimir Mologen, care ar fi încheiat contracte ilegale cu o companie de publicitate, ai cărei fondatori erau soţia şi feciorul acestuia. Timp de trei ani în conturile familiei ar fi intrat, potrivit procurorilor, cca 2 milioane 600 de mii de lei din serviiciile de publicitate contra plată prestate pentru Întreprinderea de Stat „Registru”, în condiţiile în care aceasta deţine monopolul pe piaţa serviciilor de perfectare a actelor. În consecinţă, toate aceste cheltuieli nejustificate s-au reflectat în preţul majorat al serviciilor pentru perfectarea paşapoartelor, au constatat procurorii.
XS
SM
MD
LG