Linkuri accesibilitate

Valeriu Sainsus: „ne vom pomeni într-o situaţie când aproape fiecare al 4-lea om va deveni pensionar.”






În 2012 Republica Moldova va trebui să înfrunte o situaţie dramatică, cu efecte încă greu de apreciat acum: numărului bărbaţilor care ar urma să se pensioneze va creşte cu peste o treime faţă de anul trecut. Un nou val al exploziei demografice de după cel de-al doilea război mondial va pune la grea încercare fondul public de pensii, dar şi întreaga economie a ţării. Cât de mare este primejdia, cum se va manifesta şi ce se poate face pentru a-i diminua efectele? Vom discuta la această temă astăzi cu dl Valeriu Sainsus, demograf, doctor în geografie, conferenţiar universitar la catedra „Geografie şi Economia mediului” a Academiei de Studii Economice.

Europa Liberă: Va creşte, aşadar, cu peste o treime, cum se crede, numărul bărbaţilor care ar urma să se pensioneze în 2012, faţă de anul trecut, şi asta în condiţiile în care din 2002 numărul moldovenilor care lucrează s-a micşorat cu aproape un sfert, iar la un pensionar revin 1,8 angajaţi. Cât de mult ar trebui să îngrijoreze această tendinţă demografică?

Valeriu Sainsus:
„Vreau să menţionez din start că Europa Liberă manifestă un interes deosebit Demograful Valeriu Sainsus

Demograful Valeriu Sainsus

faţă de această problemă şi noi am preconizat că problema îmbătrânirii sau aşa numita tendinţă de îmbătrânire rămâne una din cea mai profundă pentru cadrul demografic al ţării.

Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Valeriu Sainsus despre criza demografică în Moldova


Vreau să menţionez din start că
R. Moldova a devenit o ţară îmbătrânită înainte de a deveni o ţară dezvoltată, spre deosebire de toată aria europeană.

Republica Moldova a devenit o ţară îmbătrânită înainte de a deveni o ţară dezvoltată, spre deosebire de toată aria europeană.

În afară de aceasta ţin să menţionez că una din problemele de bază care s-a manifestat asupra cadrului demografic a fost în primul rând criza reproducerii, ceea ce înseamnă că mai puţini tineri vin şi o bună parte din populaţie se situează la polul opus al îmbătrânirii sau la aşa numita vârstă de pensionare.

În afară de aceasta este important să spunem că şi speranţa de viaţă după pensionare nu este chiar atât de mare. Ca să menţionez în acest context este că speranţa medie de viaţă în Republica Moldova este sub 70 de ani. Sau pe de altă parte suntem o ţară bătrână, dar cu speranţa de viaţă extrem de redusă în context european.

Este deosebit de valoros să menţionăm că în următoarea etapă de îmbătrânire a populaţiei, deoarece s-a parcurs doar prima etapa de îmbătrânire demografică, în următoarea etapă a îmbătrânirii demografice va creşte cota categoriei de „bătrâni bătrâni”, ceea ce este deosebit de dificil, atât pentru sistemul economic, cât şi pentru sistemul social. Pentru că în prima parte a îmbătrânirii, marea majoritate a bătrânilor pot să îngrijească de ei sau să-şi asigure existenţa, pe când a doua categorie devine total dependentă.

În afară de aceasta eu ţin să menţionez că cea mai mare influenţă o are asupra sistemului de pensionare, deoarece în perspectivă dacă noi spunem că durabil pentru sistemul de pensionare este ca 4 să formeze o pensie pentru un pensionar, în prezent este exact aşa cum aţi spus şi dumneavoastră avem 1,8 sau real dacă luăm în consideraţie pe cei care sunt încadraţi în câmpul muncii în Republica Moldova raportat la cei care sunt la pensie este de 1,3. Deci, cei care creează o pensie reală în Republica Moldova este cu mult încă mai puţin decât dacă raportăm la populaţia economic activă.”

Europa Liberă: Cât de pregătit apreciaţi că este statul faţă de această situaţie, pe care aţi prezentat-o atât de îngrijorătoare, cu efecte uşor de ghicit pentru economie şi posibilităţile de a le asigura surse de existenţă bătrânilor?

Valeriu Sainsus:
„Eu ţin să menţionez că fostul regim comunist, practic, a abandonat această problemă. Actuala guvernare încearcă să soluţioneze sau mai bine zis să modeleze pentru ca să putem depăşi această problemă, dar totuşi măsurile care sunt luate în consideraţie şi puse în funcţiune nu sunt încă de ajuns.”

Europa Liberă: Dar cine, cineva concret sau instituţional, se gândeşte sau este obligat să se gândească la nivelul politicilor statului la soluţii de pe acum de diminuare a efectelor demografice proaste?

Valeriu Sainsus:
„În primul rând rolul îi revine Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Ministerului Economiei. Dar ţin să menţionez aicea un fapt că în ceea ce priveşte problema în cauză necesită nişte mecanisme şi măsuri mult mai profunde. În caz contrar problema către 2015 sau mai bine zis 2014 va fi mult mai gravă, deoarece noi preconizăm că în următoarea etapă numărul de
Ne vom pomeni într-o situaţie când aproape fiecare al 4-lea va deveni pensionar.

pensionari în Republica Moldova va creşte peste 800 de mii. Sau noi ne vom pomeni într-o situaţie când aproape fiecare al 4-lea va deveni pensionar.

Partea de nord a Republicii Moldova deja se confruntă cu o problemă foarte mare. Nu putem vorbi despre o dezvoltare economică când nu există un suport de dezvoltare demografică. Şi toate raioanele
Nu putem vorbi despre o dezvoltare economică când nu există un suport de dezvoltare demografică.

de la extremitatea nordică, de la linia Bălţilor, deja sunt într-o incapacitate totală de productivitate, deoarece mai mult se consumă decât se produce.”

Europa Liberă: Ce-i de făcut, dle profesor?

Valeriu Sainsus:
„Sunt necesare politici demografice coerente adaptate noilor condiţii, iar măsurile şi mecanismele întârzie. Desigur că aici lipseşte şi verticalitatea politică în decizii şi în luarea deciziilor.”

Europa Liberă: Ce vi se pare prost şi chiar nociv pentru perspectivă în actualul sistem de pensionare?

Valeriu Sainsus
: „În prezent nu numai că nu sunt resurse pentru mărirea pensiei, cu atât mai mult că noi preconizăm că sistemul de pensii o să intre în incapacitatea de plată…”

Europa Liberă: Cam pe când prognozaţi intrarea în incapacitatea de plată?

Valeriu Sainsus:
„Dacă nu să fie luate careva măsuri, 2014-2015 noi preconizăm că o să fie un an de incapacitate în plata pensiilor. În următorii ani vor intra de asemenea câteva cohorte de generaţii de pensionari care fac parte din perioada de după război care sunt mult mai mari numeric decât generaţiile care intră în câmpul muncii.”

Europa Liberă: Cât de justificat este actualul raport dintre speranţa de viaţă la femei şi bărbaţi, pe de o parte, şi vârsta de pensionare (57 şi 62) ?

Valeriu Sainsus
: „Este un alt aspect al problemei în cauză. Deoarece prin sistemul de pensionare noi încercăm să spunem că noi ne îngrijim de femei, în realitate noi le forţăm ca ele să iasă din câmpul muncii. Spuneţi-mi, pensiile pentru femei sunt mai mici cu aproximativ 20 la sută decât a bărbaţilor. Pe de altă parte, ele ies mult mai devreme la pensie, ceea ce înseamnă că pensiile lor sunt de asemenea mai mici decât a soţilor lor. Iar soţii lor au o speranţă de viaţă mai mică ca a femeilor. Ceea ce înseamnă că bărbaţii aproximativ la 66-67 de ani majoritatea decedează.

Prin aceasta noi încercăm încă o dată ca mamele noastre şi femeile pensionare să rămână fără surse de existenţă la vârsta de pensie. De aceea următorul mecanism ar fi egalarea, echivalarea vârstei de pensie pentru femei şi pentru bărbaţi. Şi zic că aceasta este o măsură care urmează să fie luată neapărat. Nu la toate femeile, ci doar la cele care au avut un copil sau doi copii. Iar la cele care au avut trei şi mai mulţi este mai raţional să se menţină vârsta de 57 de ani. De ce? Pentru că fiecare din ele au adus dividende diferite demografice în cadrul demografic al ţării.”

Europa Liberă: Dar care este, totuşi, durata de viaţă după pensionare?

Valeriu Sainsus:
„Durata medie de viaţă după pensionare se apreciază de aproximativ 69 şi ani, 69 şi jumătate. Deci, suntem cu vârsta de pensionare sub 70 de ani până în prezent.”

Europa Liberă: Spuneţi-mi, da iată propunerea aceasta a dv. în legătură cu egalarea nu ar putea trezi, cum să zic, nemulţumiri în rândul doamnelor care până acum percepeau ieşirea la pensie ca pe un beneficiu oarecum?

Valeriu Sainsus:
„Daţi-mi voie să vă aduc nişte explicaţii. De ce? Pentru că femeile care vor ieşi la vârsta de 60 de ani vor avea capacitatea să-şi asigure singure, din banii proprii serviciile de sănătate şi să nu aştepte 100 de zile sau un an până când i se asigură serviciul dat. Spuneţi-mi, în cazul în care populaţia dispune de nişte bani, este o şansă ca ea să-şi presteze acest serviciu cu bani, privat, ceea ce înseamnă că pe de o parte populaţia îmbătrânită îşi va putea acoperi serviciile de sănătate.

A doua măsură ar fi de exemplu ocuparea populaţiei îmbătrânite în câmpul muncii pe aşa numită noţiune par time, adică patru ore, unde populaţia îşi va putea acoperi o bună parte din servicii cu plată, având desigur că bani pentru aceasta.

Nouă astăzi ni se pare că prin sistemul de asigurare a sănătăţii ne îngrijim de bătrâni. Însă, credeţi-mă, dar necesităţile şi serviciile bătrâneţii sunt diferite de a categoriilor de populaţie din cadrul demografic al ţării. Nu putem spune că serviciile de sănătate ale populaţiei îmbătrânite sunt echivalente cu cele ale populaţiei tinere sau ale populaţiei mature.”

Europa Liberă: Care este din punctul dv. de vedere cea mai mare meteahnă a sistemului de pensionare sau de asigurare cu pensii a cetăţenilor?

Valeriu Sainsus:
„Cea mai mare meteahnă a sistemului de pensionare este că noi încă folosim
Cea mai mare meteahnă a sistemului de pensionare este că noi încă folosim sistemul de pensionare sovietic.

sistemul de pensionare sovietic, unde încercăm să-i acoperim pe toţi cu pensii, dar care sunt foarte minime şi, zic, fără nici un preţ. De ce? Pentru că, spuneţi-mi mie, dacă în prezent pensia minimă în Republica Moldova este de 50-60 de dolari, în esenţă economică profundă, aceasta este limita sărăciei. Deoarece dacă populaţia există cu 2 dolari pe zi, aceasta este limita marginală a sărăciei, în standarde globale.”

Europa Liberă: S-a tot vorbit despre fonduri private de pensii. De ce nu a mers varianta aceasta?

Valeriu Sainsus:
„Se tergiversează sistemul mai multor piloni universal. Ceea ce înseamnă că în afară de faptul că persoana îşi aduce dividende la sistemul de pensii, lui i se oferă şi şansa ca el singur, atât în perioada de pre pensionare, cât şi după pensionare, să-şi creeze şi dividende adiţionale la sistemul de pensii. Se întârzie şi aprobarea sistemului de pensii private, ceea ce este iarăşi un aspect pozitiv în raport cu categoria dată de populaţie.”

Europa Liberă: Dacă admitem că vreo 80 la sută, cum se crede, din moldovenii plecaţi acum peste hotare, vor reveni acasă pentru a îmbătrâni şi vor pretinde pensii – ce se poate întâmpla în acest caz?

Valeriu Sainsus:
„Va fi o povară dublă asupra sistemului de pensionare. Cu toate că eu rămân foarte rezervat că o bună parte din ei se va întoarce. Dar faptul că ei vor dori să beneficieze de o pensie, fie şi minimă, în cadrul Republicii Moldova, aceasta idee oricum rămâne în vigoare.”

Europa Liberă: Este limpede că pentru a soluţiona oarecum problema fondurilor de pensii, ar fi nevoie ca să creştem numărul de contribuabili. Aveţi o soluţie, cum anume statul ar putea creşte numărul de contribuabili?

Valeriu Sainsus:
„Părerea mea este că într-o oarecare măsură sau mai bine zis mult mai tranşant trebuie să schimbăm şi mentalitatea populaţiei, aşa numita
Mult mai tranşant trebuie să schimbăm şi mentalitatea populaţiei, aşa numita mentalitate sovietică.

mentalitate sovietică.

Deoarece marea majoritate a populaţiei care a muncit în perioada sovietică expune fraza că „statul este dator”.

În prezent statul nu are aşa o şansă. Deci, în egală măsură trebuie să folosim oportunităţile îmbătrânirii populaţiei, deoarece îmbătrânirea populaţiei este o particularitate a statelor dezvoltate. Şi aceasta este un ajuns al omenirii, de aceea consider că aici încă avem rezerve care pot fi utilizate în perspectivă.”

Europa Liberă: Dle profesor, vă mulţumim.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG