După ce duminică liderul regiunii transnistrene, Igor Smirnov, şi-a serbat ziua de naştere, iar presa de la Tiraspol a scris precum că acesta a fost felicitat de ambasadorii Ungariei, Bulgariei şi Germaniei, „Adevărul” i-a întrebat pe cei vizaţi dacă confirmă informaţia. George Panaiotov, şeful misiunii diplomatice a Bulgariei în ţara noastră, a declarat că nici nu ştie despre ziua lui Igor Smirnov. «L-am felicitat ca pe un simplu cetăţean», a răspuns pe de altă parte Berthold Johannes, ambasadorul Germaniei. „Adevărul” observă în continuarea articolului că toate prenumele ambasadorilor sunt scrise greşit în ştirea difuzată de mediile transnistrene.
Petru Bogatu comentează în „Jurnal de Chişinău” recenta condamnare a lui Victor Ţopa la 10 ani privaţiune de libertate. „Nu-l cunosc personal. Nu ştiu exact ce afaceri are, ce hram poartă şi habar n-am dacă e în totalitate curat în faţa justiţiei. Un lucru e cert. Acţiunea penală împotriva lui e o făcătură”, scrie Bogatu. Editorialistului i se pare suspect că Ţopa a fost judecat pentru şantaj, dar i s-au dat tocmai zece ani, mai mult ca în cazul unui omor premeditat. „Că Ţopa e condamnat politic e puţin spus. El este executat în stil mafiot chiar cu armele din arsenalul juridic al statului”, consemnează Petru Bogatu.
„Jurnal de Chişinău” în editorialul semnat de Nicolae Negru, scrie că stabilirea datei alegerilor preşedintelui este o surpriză plăcută ce demonstrează că în culisele politicii moldoveneşti au loc acţiuni mai importante decât cele de pe scena deschisă. Coincidenţa subită a punctelor de vedere ale PCRM, PLDM şi PD în chestiunea dată nu poate fi întâmplătoare. În pofida aparenţelor, Voronin nu se poate decide dacă să provoace sau nu alegeri anticipate. Fiindcă nu există siguranţa câştigului. Oricum, chiar dacă s-ar decide, trebuie creată aparenţa că alegerile anticipate nu sunt «opera» PCRM, altfel ar putea să piardă o parte din alegătorii mai puţin dogmatici”, menţionează Nicolae Negru.
„Moldova Suverană” scrie că personalitatea lui Filat ar fi cea mai indicată pentru funcţia de preşedinte. Dificultatea cu care se confruntă acesta e că partidul său, ca număr de reprezentativitate parlamentară, nu este plasat aşa cum a fost cel al comuniştilor până în 2009, mai scrie publicaţia. În cazul dat, par mai mult decât fireşti o serie de concesii, printre care cea mai importantă ar fi debarcarea lui Marian Lupu din cele două fotolii, cel de preşedinte al Parlamentului şi cea de preşedinte interimar de ţară, pe care acesta le-ar ocupa, potrivit ziarului, „doar de ochii lumii, spre propria-i satisfacţie şi interesul lui Plahotniuc.”
Astăzi, chestiunea alegerii şefului statului se discută peste tot – la nunţi, la cumetrii şi la înmormântări, constată Constantin Tănase în editorialul său din „Timpul”. „Am observat că politicienii, deşi formal, de ochii lumii, deplâng situaţia că nu pot alege preşedintele ţării, de facto ei beneficiază din plin de situaţia creată. Pentru doi ani rataţi, ani mai degrabă de involuţie decât de evoluţie, politicienii şi-au găsit o scuză – lipsa preşedintelui. Admitem că pe 18 noiembrie, în sfârşit, preşedintele va fi ales. Ei şi?”, se întreabă retoric Constantin Tănase.
