Linkuri accesibilitate

Thomas Hammarberg: „Sunt dezamăgit de cît de puţin progres a fost realizat de către autorităţile moldovene.”




Săptămâna trecută la Chişinău s-a aflat Thomas Hammemberg, Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Hammemberg s-a declarat dezamăgit de rezultatele anchetei în justiție privind evenimentele din 7 aprilie, de tergiversarea legii nediscriminării, şi s-a declarat îngrijorat de soarta lui Ilie Cazac şi în general de nerespectarea drepturilor omului în Transnistria. Interviul a fost realizat de Diana Răileanu.

Interviu cu Thomas Hammarberg



Europa Liberă: După revoltele din aprilie 2009, Republica Moldova a fost în mod special monitorizată de organizaţiile internaţionale la capitolul drepturile omului. Cum aţi aprecia eforturile întreprinse de autorităţile moldovene pentru respectarea drepturilor omului după acele evenimente?

Thomas Hammarberg: „Principala noastră îngrijorare este că în timpul evenimentelor din aprilie 2009 un număr foarte mare de persoane au fost reţinute de poliţişti, duse cu forţa în comisariate de poliţie şi supuse acolo relelor tratamente, care pot fi calificate ca tortură. Nu vorbim despre cîţiva oameni, ci despre cîteva sute care au fost torturaţi. Sunt foarte dezamăgit de cît de puţin s-a făcut pentru a trage la răspundere persoanele care se fac vinovate de aceste torturi. Doar vreo doi-trei poliţişti au fost condamnaţi, dar şi aceştia poliţişti de rînd. Cât priveşte ofiţerii din structura de comandă, practic nimeni dintre ei nu a apărut în faţa justiţiei. Aceasta ne vorbeşte despre faptul că sistemul de justiţie din Republica Moldova nu este suficient de bun pentru a preveni cazurile de încălcare a drepturilor omului. Sunt dezamăgit de cît de puţin progres a fost realizat de către autorităţile moldovene pentru a-i trage la răspundere pe cei care s-au făcut vinovaţi de aceste încălcări. Astfel, se creează o cultură a impunităţii în ţară, care trebuie evitată.”

Europa Liberă: De ce în astfel de situaţii se face greu dreptate?

Thomas Hammarberg: „Cred că această întrebare trebuie adresată judecătorilor, procurorilor şi şefilor organelor de poliţie din Republica Moldova. Se pare că sistemul de justiţie nu este destul de eficient în tragerea la răspundere a persoanelor din rândul poliţiştilor care săvârşesc astfel de infracţiuni. Se pare că sistemul de justiţie depinde de poliţie, în special Procuratura depinde de activitatea poliţiei şi din acest considerent sistemul de justiţie nu este prea eficient în urmărirea în justiţie a poliţiştilor care încalcă drepturile omului. De asemenea, cred că este o problemă de structură. Nu există un sistem de anchetă independent în cazuri
cînd încălcările sunt comise de către colaboratorii de poliţie. E nevoie ca această problemă de structură să fie înlăturată şi crimele săvârşite de către colaboratorii de poliţie să fie investigate într-o manieră independentă, fără implicarea poliţiei.”

Europa Liberă: Un subiect sensibil pentru Republica Moldova este legea anti-discriminare, pe care autorităţile ezită să o adopte. Cui îi este destinată o astfel de lege, în primul rînd?

Thomas Hammarberg:
„De fapt, de pe urma acestei legi va avea de cîştigat întreaga societate, dar în particular diferite grupuri minoritare cum ar fi romii, persoanele care au etnie diferită de cea a majorităţii, persoanele care vin din alte ţări, persoanele în etate, cele cu dizabilităţi. Ştiu însă că în Republica Moldova marea controversă ţine de persoanele de orientare sexuală diferită de cea a majorităţii. Acest grup, de asemenea va avea de beneficiat de pe urma adoptării acestei legi pentru că ei de asemenea sunt fiinţe umane şi drepturile lor umane trebuie să fie respectate.”

Europa Liberă: Dar cum pot fi convinşi cei care se opun adoptării acestei legi de necesitatea ei?

Thomas Hammarberg:
„În alte ţări grupurile care s-au opus adoptării legislaţiei anti-discriminare erau grupurile de extremă dreaptă, grupurile de faşcişti sau neonazişti etc. În ţara dumneavoastră se pare că se opun unele grupuri religioase. Problema este că liderii sau clericii bisericii din Republica Moldova nu au înţeles care este semnificaţia acestei legi, ei privesc unele grupuri de persoane care vor avea de beneficiat de pe urma acestei legi ca pe un pericol pentru societate şi pentru valorile familiale, dar nu este aşa. În orice societate, numărul persoanelor de orientare sexuală diferită este de cinci, şapte sau chiar opt la sută, ceea ce înseamnă că în societatea Republicii Moldova cîteva sute de mii de persoane ar putea avea orientarea sexuală diferită de cea a majorităţii. Ei nu reprezintă un pericol pentru societate. La mijloc este o neînţelegere. Ar fi bine ca cei care se opun adoptării
legii anti-discriminare să înţeleagă că aceste persoane nu reprezintă un pericol, că nu au făcut nimic rău acestei societăţi. Trebuie să se dezvolte toleranţă şi înţelegere faţă de ei.”

Europa Liberă: Dle Hammarberg, unul dintre cetăţenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană a ţării, Ilie Cazac, se află după gratii fiind acuzat de trădare şi spionaj împotriva propiei ţări. Ce se poate face pentru eliberarea lui?

Thomas Hammarberg:
„Cred că Ilie Cazac trebuie să fie eliberat imediat. Nu am văzut niciun argument convingător că această persoană ar fi comis vreo infracţiune sau vreo crimă. Încarcerearea lui Ile Cazac vădit încalcă standardele drepturilor omului. Prin urmare, Ilie trebuie eliberat şi trebuie să beneficieze de compensaţii
pentru suferinţa care i-a fost cauzată. În acelaşi timp, cred că comunitatea internaţională nu a fost şi nu este suficient de activă ca să facă presiuni asupra autorităţilor transnistrene ca justiţia să fie asigurată în acest caz, ca Ilie Cazac să fie eliberat.”
XS
SM
MD
LG