Linkuri accesibilitate


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

Datoria Transnistriei la gazele ruseşti se apropie de 3 miliarde de dolari. Regiunea nu a plătit un ban pentru consumul de gaze în ultimii doi ani. Consumatorii subvenţionează bugetul, al cărui deficit în acest an ar putea fi de 100 de procente. Până când vor putea trăi transnistrenii pe datorie? Discutăm astăzi cu oaspetele ediţiei, economistul din Tiraspol Serghei Melnicenko.

Dar mai întâi, buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentat de Liliana Barbăroşie.


Dialoguri transnistrene



----------------------------------------------------
Proiectul bugetului regiunii transnistrene pentru anul viitor a fost prezentat Sovietului suprem. Bugetul rămâne unul auster. Veniturile de 240 de milioane de dolari acoperă doar un sfert din cheltuielile destinate în cea mai mare parte plăţii pensiilor şi salariilor. În proiect se propune anularea adaosului existent de 100 de ruble la pensii, - 10 dolari, - pentru pensionarii care continuă să muncească. Pensiile vor fi indexate la o rată prognozată a inflaţiei de 13 la sută. Chiar şi aşa, în medie, pensia minimă de 515 ruble, sau 50 de dolari, va fi de două ori mai mică decât minimul de existenţă. Ca şi anii trecuţi, mai multe programe sociale, inclusiv în educaţie şi sănătate vor fi reduse sau îngheţate.

Datoria Transnistriei pentru gazele naturale ruseşti a crescut în prima jumătate a anului cu 305 milioane de dolari. Potrivit datelor oficiale, întreaga datorie, cu tot cu penalităţi, se apropie de 3 miliarde de dolari. În ultimii doi ani, Tiraspolul nu a plătit nici un ban Gazpromului pentru consumul de gaze. Într-un interviu pentru cotidianul moscovit Vzgliad, şeful legislativului din Tiraspol, Anatoli Kaminski, a recunoscut că banii plătiţi de populaţie pentru gazele naturale sunt folosiţi în cea mai mare parte la plata pensiilor şi salariilor. Kaminski a spus că fără această subvenţionare din partea Federaţiei Ruse, Transnistria nu ar fi putut să existe.

În acelaşi interviu, Anatoli Kaminski, care este şi favoritul Kremlinului pentru președinția Transnistriei, a spus că nu va face compromisuri în ce privește dorința de independență și de apropiere de Rusia. Anatolii Kaminski a insistat că va fi „un apărător al Transnistriei”, că nu va trăda amintirea camarazilor căzuți pentru independență și va respecta întotdeauna dorința poporului. Recent administrația prezidențială rusă a spus că președintele transnistrean în exercițiu Igor Smirnov nu face bine candidând din nou la alegerile din decembrie și că un lider mai potrivit ar fi Anatoli Kaminski, în prezent speakerul parlamentului transnistrean.

Aflat în vizită la Vilnius, premierul Vlad Filat a spus că negocierile în format 5+2 pentru rezolvarea conflictului transnistrean ar trebui reluate anul acesta în Lituania, dar a adăugat că încă nu a fost fixată o dată, relatează AFP. Lituania deține până la sfârșitul anului președinția OSCE. Primindu-l pe premierul moldovean, omologul său lituanian a spus că în ultima vreme în chestiunea transnistreană au fost progrese.

Parlamentul Republicii Moldova va încerca pe 18 noiembrie să aleagă din nou preşedintele ţării. Deocamdată nu este limpede cine vor fi candidații. Alianța de guvernământ îl menționează în acordul de constituire pe Marian Lupu, iar comuniștii au vehiculat numele fostului premier Zinaida Greceanâi. După sfârșitul mandatului lui Vladimir Voronin în 2009 au fost două tentative eșuate de alegere a noului șef al statului și un referendum eșuat pentru alegerea șefului statului prin vot popular.

Moldova este lăudată într-un raport al Băncii Mondiale pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. Moldova este a doua țară din lume ca progres de la un an la altul, ajungând în clasamentul mondial de pe locul 99 anul trecut la locul 81. Cercetarea ia în calcul printre altele cât de ușor este să începi o afacere și să faci comerț exterior. Potrivit clasamentului Băncii Mondiale, cel mai bun mediu de afaceri din lume îl are Singapore, urmată de Hong Kong, Noua Zeelandă și Statele Unite. România este înaintea Republicii Moldova, pe locul 72, dar Ucraina și Rusia sunt mult în urma ei, spre coada clasamentului.

Parlamentul Ucrainei și-a anulat propria decizie prin care oprea trecerea la ora de iarnă. Drept urmare, mai mulţi deputaţi în Sovietul suprem au pus la îndoială nevoia ca şi Transnistria să rămână la ora de vară. Dacă decretul respectiv al lui Igor Smirnov nu va fi anulat, Tiraspolul va rămâne la diferenţă de o oră faţă de Kiev şi Chişinău, ceea ce, spun parlamentarii transnistreni, va crea mai multe probleme Transnistriei în primul rând.
--------------------------------------------------------

Europa Liberă: Aşadar, oaspetele ediţiei de astăzi este economistul de la Tiraspol Serghei Melnicenko. Serghei, deficitul bugetului regiunii transnistrene rămâne în ultimii ani extrem de înalt. Acum se examinează un nou proiect de buget, numai că discuţiile au loc în toiul campaniei electorale pentru aşa-numita funcţie de preşedinte al Transnistriei din 11 decembrie. S-a vehiculat că din cauza unor cheltuieli sporite în campania electorală, deficitul bugetar ar putea să ajungă şi la 100 de procente. Cât aproape de realitate sunt asemenea afirmaţii?

Serghei Melnicenko: „Sunt aproape de realitate, dacă ţinem cont că deficitul deja este de 70 de procente. Şi încă nu e limpede dacă vor fi sau nu onorate plăţile sociale până la sfârşitul anului. În schimb, este foarte probabil ca din cauza promisiunilor populiste din campania electorală, cheltuielile bugetare să rămână fără acoperire. Situaţia este atât de tensionată, încât s-a ajuns să se strângă şuruburile fondului de pensii, în procesul elaborării proiectului de buget pentru anul viitor. Spre exemplu, s-a propus ca să fie anulat acel adaos la pensii de 100 de ruble din buget pentru pensionarii care continuă să lucreze şi să fie alocat numai pensionarilor care nu muncesc. Deci, au loc nişte mişcări ce atentează cumva la sfânta sfintelor – fondul de pensii. Deşi e limpede că în Transnistria locuiesc 136 de mii de pensionari şi presiunea asupra celor ce produc mărfuri şi servicii este în continuă creştere, ajungând să fie de 1 la 14. Adică un singur om care produce bunuri materiale are de întreţinut 14 persoane, inclusiv pensionarii, copii, angajaţii sferei bugetare, serviciilor de forţă ş.a.m.d. De aceea, problema majorării impozitelor, extinderii bazei impozabile este foarte actuală pentru Transnistria. Însă regiunea, ca de obicei, speră să fie ajutată de Federaţia Rusă, cel puţin în privinţa adaosului la pensii în mărime de 15 dolari sau poate chiar mai mult. Negocierile respective ar urma să aibă loc în noiembrie.”

Europa Liberă: Deci, vor primi sau nu pensionarii transnistreni acel adaos de 15 dolari la pensii din partea Federaţiei Ruse în anul viitor, aşa cum l-au primit în ultimii 3-4 ani, este deocamdată o chestiune nerezolvată?…

Serghei Melnicenko: „E o chestiune nerezolvată, pentru că ultima tranşă a fost destinată exclusiv pentru trimestrul patru, adică până la sfârşitul anului. Un alt aspect foarte sugestiv este faptul că salariile nu vor fi majorate nici în acest an, ci numai indexate la coeficientul inflaţiei de 13 la sută. Indexarea se va face nu ca înainte, de la 1 ianuarie, ci în două etape: la începutul şi la mijlocul anului. Asta în timp ce tarifele la gaz, apă, energie electrică, deservirea blocului, etc., conform deciziei din această vară a preşedintelui, vor continua să crească şi, spre exemplu, numai tarifele pentru căldură vor fi majorate cu 17 procente. Desigur, nu sunt acele plăţi care există în Moldova. Şi asta are loc din contul subvenţionării din partea Federaţiei Ruse a consumului de gaze naturale. Gazele se procură cu 324 de dolari şi este vândut agenţilor economici cu 124 de dolari pe mia de metri cubi. Populaţia în genere achită numai 82 de dolari. Datoriile se acumulează, iar banii sunt folosiţi pentru plata salariilor, reducerea deficitului fondului de pensii ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Deci, practic, bugetul regiunii transnistrene se menţine din banii pe care populaţia şi agenţii economici îi plătesc pentru gazele naturale ruseşti…

Serghei Melnicenko: „Într-o mare măsură. Nu se poate spune că numai din banii pentru gaze. Dar pentru că nu sunt suficiente mijloace pentru onorarea angajamentelor sociale, în ultimii ani deja cu mult curaj se vâră şi scot din această traistă, fără să întoarcă nimic. Anul trecut şi anul acesta practic nu s-a plătit nimic pentru consumul de gaze.”

Europa Liberă: ultimele date spun că în prima jumătate a anului Transnistria a consumat gaze naturale de 305 miliarde de dolari, iar datoria totală se apropie de 3 miliarde de dolari…

Serghei Melnicenko: „2,8 miliarde, însă acolo mai sunt şi nişte penalităţi îngrozitoare. Este puţin probabil ca Transnistria să poată să le achite, dacă Rusia ar cere acum acest lucru. Fără penalităţi, datoria curată este de aproximativ 2,2 miliarde de dolari. Ce ar mai fi de spus referitor la buget? Mai există o tendinţă şi anume că deficitul creşte din an în an şi de fiecare dată bugetul este aprobat fără nici un fel de planificare şi prognozare. Deci, regiunea în ansamblu şi fiecare raion duc lipsă de indicii unei prognoze, le lipseşte un plan de dezvoltare pentru cel puţin 4-5 ani ce ar stabili cum şi ce domenii de producţie şi servicii se vor dezvolta ş.a.m.d. Nu există o imagine de ansamblu şi de aceea bugetul joacă numai rolul unei ambulanţe sau al unui echipaj de pompieri. Nu există nici o planificare de perspectivă a bugetului. Deci, tot ce-am produs astăzi, am consumat astăzi, mâine ş.a.m.d. Asta este tendinţa ultimilor ani. Nu mai zic că deficitul se resimte până şi în capitolele de protecţie socială. Fondul de pensii este şi el deficitar, ca şi alte trei câteva trei fonduri. Unele programe sociale cu destinaţie specială a fost suspendate complet. Altele, cu necesităţi stringente, – în domeniul medicinii, pentru manuale şcolare, aprovizionare cu apă, – au fost reduse. Deci, este foarte dificil. Numai mai zic că patru raioane, preponderent agricole, – Camenca, Grigoriopol, Dubăsari şi Slobozia – continuă să fie subvenţionate. Şi practic numai Tiraspolul, Râbniţa şi Bender întreţin şi aceste raioane agricole. Totodată, conjunctura pe pieţele externe pentru Uzina metalurgică nu este favorabilă. În octombrie, întreprinderea îşi va reduce din nou producţia pentru că nu are cumpărători şi probabil că şi Râbniţa va necesita subvenţii ca şi anul acesta.”

Europa Liberă: Deci, perspectivele completării bugetului cu venituri nu sunt foarte clare…

Serghei Melnicenko: „Nu sunt foarte clare. Există anumite speranţe legate de ajutorul financiar al Federaţiei Ruse în mărime de 300 de milioane de ruble ruseşti sau 9 milioane de dolari pentru producătorii agricoli. O primă tranşă de 100 de milioane a şi ajuns, a început repartizarea acestor bani. Însă asta e ca o picătură în mare, pentru că sectorului agricol îi revin 4 cel mult 7 procente din Produsul Intern Brut. Deci, oricum Transnistria rămâne regiunea cu o pondere mare a sectorului industrial pe care se mizează cel mai mult. Criza de pe pieţele externe de desfacere frânează creşterea care a existat să zicem până la mijlocul anului 2008 şi pe care au avut-o şi uzina metalurgică de la Râbniţa, şi centrala electrică de la Cuciurgan şi alţi exportatori importanţi.”

Europa Liberă: Apropo, la sfârşitul verii, autorităţile de la Chişinău au anunţat că se poate deja vorbi despre existenţa unor semne clare privind ieşirea din criză a economiei Republicii Moldova. Mai mult, Fondul Monetar Internaţional susţine că Republica Moldova ar putea deveni ţara cu cea mai mare creştere economică din întreaga Europă în acest an – de 7 procente. Cât de aproape sau de departe este economia transnistreană de ieşirea din criză?

Serghei Melnicenko: „E o situaţie duplicitară. Există o anumită creştere a producţiei comparativ cu anul trecut. Însă problema este comercializarea mărfurilor. Deci, există întreprinderi ce găsesc bani să producă. Apoi această producţie o depozitează, în speranţa că vor putea să o vândă după ce pieţele externe îşi vor reveni. Dar este un lucru foarte riscant, pentru că întreprinderile îşi blochează astfel mijloacele circulante. Din întreprinderile mari, o creştere a producţiei au avut-o numai Tirotex, fabrica de vinuri şi coniacuri Kvint şi uzina metalurgică de la Râbniţa, - dacă ţinem cont că a stagnat mai bine de un an şi incicele precedent era zero. Deci acestea plus centrala electrică de la Cuciurgan sunt cele câteva întreprinderi care trag după ele economia transnistreană.”

Europa Liberă: Serghei, aţi spus că în ultimii doi ani, Transnistria practic nu a plătit nimic Gazprom-ului pentru gazele naturale consumate. Ce consecinţe ar putea să aibă pentru Transnistria şi populaţia regiunii neplata sistematică a datoriilor?

Serghei Melnicenko: „În societate predomină o tendinţă deloc benefică, aş spune, negativă, cum că nimeni n-o să ne ceară nimic, pentru că suntem de-ai noştri ş.a.m.d. Deci, nimeni nu sesizează faptul că trăim într-o economie de piaţă şi că această pârghie economică poate servi drept instrument de presiune în plan politic. Lucrurile sunt privite chiar cu un soi de euforie… cum că Rusia n-o să ne ceară datoria, iar dacă va trebui să plătim, vom achita numai pentru consumul curent, în timp ce de datorii vom fi scutiţi, aşa cum, să zicem, URSS a iertat cândva Irakul. Dar toată lumea înţelege că banii pentru gaze sunt ca o pernă de siguranţă… Dacă întreprinderilor transnistrene li s-ar livra acum gaze naturale la preţul lor real, atunci toate întreprinderile s-ar opri. Pentru că, fiind toate orientate spre export, mărfurile nu vor mai fi competitive. Iar dacă ţinem cont şi de migraţie: 515 mii de oameni au rămas aici, restul – 150 de mii lucrează peste hotare... Deci, este o bombă cu efect întârziat. Cine va plăti această datorie? Ce generaţii? Şi cum se va folosi de această situaţie Rusia? Nu este clar.”

Europa Liberă: opinia oaspetelui ediţiei de astăzi, economistul de la Tiraspol Serghei Melnicenko.

------------------------------------------------------------------------

Dar ce cred locuitorii de rând ai regiunii transnistrene despre datoria de aproape 3 miliarde de dolari pentru gazele ruseşti şi ce consecinţe ar putea avea pentru ei neplata sistematică pentru consum a Transnistriei?

„Nici un fel de consecinţe. Pentru că niciodată n-am plătit pentru gaz şi nici n-o să plătim.”

„O să vedeţi că vor majora tarifele pentru populaţie. Iar pentru Transnistria – nici nu ştiu ce consecinţe. Nu pricep nimic: cine şi cum plăteşte…”

„Probabil vor scumpi gazul.”

„Cred că nu ne paşte nici un pericol. Pentru că Rusia restructurează datoriile practic tuturor ţărilor CSI. Sper că şi nouă. De ce nu plătim? Cu asta ar trebui să se lămurească organele de stat.”

„Nu văd nimic bun în faptul că datoria creşte. Doar noi plătim. Cu noi vorba-i scurtă. Asta pe conducători e greu să-i tragi la răspundere, pentru că pun cel mai mult în buzunar.”

„Eu cred că Rusia nu ne va scumpi gazul şi va ajuta Transnistria. Sunt convins de asta.”

„Logica e simplă. Vor creşte din nou veniturile la buget din contul consumatorilor de gaze. Adică, vor creşte tarifele. Ştiţi, ca să elaborezi bugetul sunt necesare cunoştinţe economice foarte profunde nu numai din perspectivă tactică, dar şi strategică, din partea celor care răspund de asta. Eu cred că tocmai viziunea strategică lipseşte. Obiectivele de ordin tactic cer, zilnic, să fie majorate cheltuielile. De aceea, problemele sociale ce nu au fost rezolvate astăzi sau au fost soluţionate superficial se vor transforma într-o realitate tragică pentru cei care consideră astăzi că toate problemele sunt rezolvate.”

Europa Liberă: aţi ascultat opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG