Linkuri accesibilitate

La sfârșit de săptămînă cu Europa Liberă și invitații Valentinei Ursu: Natalia Gherman, Vlad Lupan și Arcadie Barbăroșie.






Secretarul general al NATO crede că Alianţa Nord Atlantică se află în faţa unei alegeri dificile între apărare inteligentă şi apărare mai puţină, dar atrage atenţia că aliaţii nu ar trebui să cadă în capcana de a face pur şi simplu mai puţin. Între timp, NATO pregăteşte o serie de proiecte multinaţionale şi chiar o reformă a Alianţei, care să devină mai suplă şi mai inteligentă, în perspectiva unei crize economice prelungite. La acest sfârşit de săptămână căutăm răspuns la întrebarea: de ce autorităţile de la Chişinău ezită să vorbească despre o integrare euro-atlantică.

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă


Actuala guvernare liberal-democrată de la Chişinău a promis că ţara va continua să participe la acţiunile prevăzute în planul individual de parteneriat Republica Moldova-NATO. Europa Liberă a căutat să afle cum privesc moldovenii de rând Alianţa Nord Atlantică.

- „NATO asta e o alianţă militară. Republica Moldova după Constituţie e ţară neutrală. Până când nu se va regla întrebarea cu Prindistrovie în Moldova toată vremea o să fie situaţia încordată.”

- „Priderjivaiasi neitralitet ia dumaiu cito Moldova bolişe vîigrîvaet cem buducee v NATO.”

- „Ia protiv cito bî vstupali v NATO potomu cito ia ne hociu cito bî moi vnuki voevali v ciujih stranî i poghibali.”

- „Puţin noi ştim despre NATO. Mai multe să ştie oamenii despre cuvântul acesta măcar.”

- „Dacă eu nu mă pricep în NATO acesta, ce să grăiesc degeaba.”

- „NATO e un bloc militar.”

- „Creat în ’49 cu scopul de a lupta împotriva Uniunii Sovietice.”

- „Nu suntem noi bine informaţi despre asta.”

*

Deputatul liberal Vlad Lupan face o legătură între integrarea europeană şi cea euro-atlantică, pentru că ţările care au aderat la UE în ultimii 10 ani au devenit anterior membri NATO. Parlamentarul spune că reflexul anti-NATO în Republica Moldova este condiţionat de zeci de ani de propagandă făcută de Moscova.

Vlad Lupan: „În perioada sovietică a existat o propagandă anti-NATO în Republica Moldova şi această propagandă a penetrat foarte adânc cetăţenii noştri, înţelegerea lor a ce se întâmplă în lume, unu.

Al doilea lucru ce a amplificat această percepţie şi a menţinut-o la un nivel înalt, o percepţie negativă faţă de NATO, a fost faptul că în 1994, atunci când au venit agrarienii la putere, ei au insistat pe aşa-numita neutralitate a Republicii Moldova şi au promovat această neutralitate ca un element care ar scoate trupele ruse din Republica Moldova şi deci, vezi tu, NATO, nu trebuie să-i supărăm pe ruşi cu NATO, că altfel nu scoatem trupele.

Dar noi am văzut care e rezultatul acestei neutralităţi – trupele şi până în ziua de azi se află acolo. În afară de asta în perioada guvernării PCRM, în mod particular, s-a intensificat propaganda anti-NATO şi pro-neutralitate prin care ni se spunea că asta ne va ajuta la soluţionarea conflictului transnistrean. Noi am văzut că în perioada PCRM, în anul 2003 s-a ajuns la un compromis dintre domnul Voronin şi Smirnov, şi trimisul Federaţiei Ruse, Kozak, conform căruia reprezentanţii Transnistriei controlau un viitor senat a Republicii Moldova, Curtea Constituţională era sub controlul lor. Deci practic se făcea transnistrizarea Republicii Moldova, iarăşi pe fundalul unei critici faţă de NATO, care de fapt niciodată nu a zis că vrea să ia Republica Moldova în rândurile sale. Nemaivorbind că Republica Moldova nici nu poate să facă acum acest pas, pentru că nu este capabilă.

Noi nu ne calificăm nici într-un fel. Suntem atât de slabi, încât toate discuţiile despre intrarea Republicii Moldova în NATO sunt o chestiune de viitor doar. Reformele pe care ni le propune NATO nouă, prin intermediul unui plan lucrat în comun dintre Republica Moldova şi NATO, iată ele pot să ne ajute pe noi pe calea integrării europene, pentru că reformele astea sunt legate unele de altele. Nu e vorba doar de armată, NATO nu înseamnă doar armată şi tocmai că nu înseamnă doar armată, dar şi justiţia, dar şi, de exemplu, Internele, dar şi Serviciul de informaţii şi securitate, dar şi vama, dar şi grănicerii. Toate astea sunt parte a reformelor, pe care Republica Moldova a căzut de acord să le promoveze.”

Europa Liberă: Credeţi că o integrare euro-atlantică ar aduce mai multe beneficii Republicii Moldova?

Vlad Lupan:
„Noi am avut relaţii cu NATO încă din ’91-92.”

Europa Liberă: De la proclamarea independenţei.

Vlad Lupan:
„De la proclamarea independenţei. Din 1994 noi am început să beneficiem de programul Parteneriatul pentru pace, iar acest program, de altfel, este construit în aşa fel, încât Republica Moldova alege ce să ia din acest Parteneriat. De exemplu, ni se oferă traininguri de limbă engleză, ni se oferă traininguri în domeniul de operaţiuni de menţinere a păcii. Ostaşii noştri într-adevăr au nevoie de asemenea traininguri pentru că stau în Transnistria şi un asemenea trening internaţional le este de folos.

Deci, noi din ’94 până în ziua de azi, practic, am avut posibilitatea să beneficiem aproape unilateral de această relaţie. Şi s-a demonstrat că de fapt fiecare ţară care a declarat să adere la NATO, imediat după asta a început imediat reformele despre care spuneam. Iar aceste reforme au asigurat prin definiţie şi un flux de investiţii străine directe în statele respective. Este vorba de Polonia, dar este vorba, de altfel am discutat recent şi cu colegii români, ei fix acelaşi lucru spun - ei au văzut aceeaşi creştere.”

Europa Liberă: Poate de asta şi Traian Băsescu acum, la reuniunea Adunării Parlamentare a NATO a cerut încurajarea Republicii Moldova. A cerut ca Moldova să aibă o relaţie cât mai strânsă cu Alianţa Nord Atlantică, fiindcă aşa cum spune el, acest lucru ar contribui la vazarea procesului de reformă internă şi a procesului de modernizare.

Vlad Lupan:
„Absolut, aşa cum spuneam – Republica Moldova are un plan semnat deja cu NATO, în 2006, a propos, semnat de către Guvernul comunist.”

Europa Liberă: Păi domnul Voronin a trecut pragul cartierului general NATO de mai multe ori pe când era la guvernare.

Vlad Lupan:
„Da. După 2003, când a refuzat să semneze memorandumul Kozak, lui i-a rămas o singură cale – spre Europa. În 2005 a semnat Planul cu UE, în 2006 planul cu NATO. Planul acesta cu NATO se numeşte Planul individual de acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO, presupune reformele despre care spuneam: reforma justiţiei, mass mediei, respectarea drepturilor omului, reformele Ministerului de Interne.”

Europa Liberă: Dar această opţiune a domnului Băsescu de-a încuraja Republica Moldova să se apropie de NATO ce ar însemna?

Vlad Lupan:
„El nu a vorbit de intrarea în NATO. El a vorbit despre apropierea de NATO, el a vorbit despre faptul că Republica Moldova trebuie să continue reformele, pe care le-a căzut de acord cu NATO. Pentru că aceste reforme, de altfel acum voi cita un ministru din Guvernul comunist, „pentru că Planul individual de acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova - NATO este un plan complementar planului de acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană”.

Europa Liberă: Acel ministru se numeşte?

Vlad Lupan:
„Domnul Stratan a fost. Planul NATO ajută Republica Moldova pe calea integrării europene. Evident că domnul Băsescu a sprijinit această cale, el vorbea la Adunarea Parlamentară a NATO, evident a menţionat acest plan şi această apropiere.”

Europa Liberă: Ce s-ar întâmpla dacă Ucraina ar solicita aderarea la NATO?

Vlad Lupan:
„Devenim un fel de Elveţie foarte săracă. Evident că vom prezenta o problemă inclusiv pentru NATO şi pentru Uniunea Europeană din cauza insecurităţii pe care o producem. Dacă Ucraina intră în NATO atunci drept în mijlocul NATO avem un conflict nesoluţionat, aşa cum este cel transnistrean şi eu nu am impresia că unul din partenerii noştri strategici vrea soluţionarea acestui conflict.

Vlad Lupan

Vlad Lupan

Eu nu cred că Federaţia Rusă se va dezice atât de uşor de o influenţă asupra Republicii Moldova şi eventual chiar şi a unei părţi din Ucraina, în particular zona Odesa, traficul prin portul Odesa. Aici este vorba în primul rând de o posibilitate de a influenţa situaţia din aceste ţări – Republica Moldova şi Ucraina. Eu vreau să vă spun că n-are importanţă că intră Ucraina în NATO, nu intră Ucraina în NATO, vine NATO, nu vine NATO, acest interes nu se schimbă, în primul rând.

În al doilea rând nu are importanţă cum se numeşte organizaţia – NATO sau UE. Că acest partener strategic al nostru oricum nu va fi de acord de exemplu, cu intrarea Ucrainei sau a Republicii Moldova în oricare din aceste organizaţii. Pentru Rusia nu contează – NATO, UE. Nu există pentru ei diferenţă – este Occidentul. Occidentul care vine peste ei şi peste Republica Moldova. Şi eu nu cred că ei ar fi fericiţi dacă Republica Moldova ar pleca în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Şi atunci să vă întreb cine ar trebui să încurajeze Republica Moldova să se apropie de NATO?

Vlad Lupan:
„Ar trebui în primul rând să încurajeze Guvernul
Integrarea europeană până acum nu s-a produs în nici o ţară fără ca în primul rând ţara respectivă să intre în NATO. ...

actual, dacă este vorba despre Alianţa pentru Integrare Europeană; integrarea europeană până acum nu s-a produs în nici o ţară fără ca în primul rând ţara respectivă să intre în NATO.

Dar în al doilea rând, să nu uităm şi anumite partide din Republica Moldova poartă responsabilitate, experţii şi mass media. De exemplu eu, ca reprezentant al Partidului Liberal pot să spun absolut liniştit că da, noi credem că în viitor, atunci când Republica Moldova va fi capabilă să se ridice din punct de vedere economic, ar fi convenabil pentru securitatea Republicii Moldova să intre în NATO. De fapt, pentru noi asta este unica opţiune din punct de vedere a securităţii.”

*

Aderarea la Alianţa Nord Atlantică nu a fost niciodată o condiţie. Dacă Republica Moldova vrea să adere la Uniunea Europeană şi nu la NATO, asta înseamnă că Republica Moldova va adera la acea structură pe care şi-o doreşte. Integrarea europeană şi cea euro-atlantică nu este una şi aceeaşi, este părerea analistului Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului de politici publice.

Arcadie Barbăroşie: „Haideţi să înţelegem foarte clar – integrarea în Uniunea Europeană şi integrarea în NATO. Noi avem o prevedere constituţională, care este imposibil de schimbat astăzi – privind neutralitatea. Deşi ea nu este respectată această neutralitate şi nu este asigurată decât doar de Constituţia Republicii Moldova. Oricum modificarea acestei clauze astăzi este practic imposibil.”

Europa Liberă: Ziceţi că este imposibilă ţinând cont şi de aceste sondaje de opinie care arată că cetăţenii Moldovei nu sunt pregătiţi să spună da NATO?

Arcadie Barbăroşie:
„Da, la sigur, în primul rând ţinând cont şi de aceasta, dar ţinând cont şi de spectrul, de opiniile liderilor diferitor partide politice.”

Europa Liberă: Astăzi ar fi numai un singur partid care vrea aderarea Moldovei la NATO, PL-ul?

Arcadie Barbăroşie:
„PL-ul şi o parte din PLDM, cred că de asemenea. Dar să privim lucrurile altfel – noi avem un program de colaborare cu NATO foarte bun, care nu se implementează. Noi vrem să discutăm despre aderarea la NATO, fără a face ceea ce NATO spune că băieţi, trebuie să faceţi lucrul acesta în ţară.
NATO nu este doar o sursă de securitate. Moldova trebuie să vină cu contribuţia ei proprie la securitatea NATO.

Trebuie să vă modernizaţi sectorul de securitate, trebuie să modernizaţi armata, trebuie să investiţi în securitate foarte mult.

Pentru că dacă vreţi să vă integraţi în NATO, trebuie să aveţi structura de cheltuieli pentru sectorul de securitate conformă cu structura de cheltuieli în ţările NATO. Deci, lucrul acesta este imposibil. Doi: deci, NATO nu este doar o sursă de securitate. Moldova trebuie să vină cu contribuţia ei proprie la securitatea NATO. Cu ce poate să vină?”

Europa Liberă: Nu numai să consume, dar şi să producă securitate.

Arcadie Barbăroşie:
„Absolut sigur. Moldova trebuie să producă securitate, altfel ea nu are ce căuta acolo, aceasta este o condiţie sine qua non de aderare la NATO. Trei: Republica Moldova şi-a declarat orientarea spre integrarea în Uniunea Europeană, asta înseamnă de fapt aderarea la toate politicile pe care le adoptă, le acceptă, le promovează Uniunea Europeană. Inclusiv aderarea la politica comună externă şi de securitate a Uniunii Europene. Noi înţelegem că lucrul acesta este în devenire, politica comună încă nu este totuşi una foarte elaborată şi dezvoltată, dacă e să privim, să comparăm cu politicile economice. Dar această politică îşi spune tot mai mult şi mai mult cuvântul, este în devenire, devine tot mai importantă şi atunci de fapt Republica Moldova va trebui să adere şi la această politică. Şi atunci ea vine în ceea ce s-ar numi umbrela de securitate contribuind de asemenea cu securitatea proprie la securitatea europeană.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceţi că şi clasa politică de la Chişinău deocamdată nu e pregătită pentru a spune clar dacă ar trebui Moldova să meargă şi spre Alianţa Nord atlantică sau nu. Dar cu fiece ocazie când demnitarii de la Chişinău merg la Bruxelles, trec neapărat şi pragul cartierului general NATO.

Arcadie Barbăroşie:
„Normal, pentru că noi avem politică de colaborare cu NATO, avem acorduri cu NATO, avem MAI/PAP-ul, avem şi un reprezentant special la NATO, aşa că lucrul acesta este absolut normal. Faptul relevat în sondaje că aderarea la NATO nu este susţinută de către marea majoritate a populaţiei, în numărul susţinătorilor de aderare la NATO a căzut de la 35 la sută de acum câţiva ani, la circa 16-18 la sută acum în ultimii ani şi a crescut numărul celor care sunt contra unei asemenea aderări este în mare datorat, sau cauzat de către politicile de informare ruseşti, care domină spaţiul informaţional a Republicii Moldova. Plus retorica anti-NATO a guvernării ruse, plus retorica anti-NATO pe care a acceptat-o şi guvernarea comunistă în ultimii ani de zile de guvernare şi plus actuala opoziţie, care foloseşte această retorică în mare măsură cu scopuri populiste.”

Europa Liberă: Până la urmă această percepţie de către cetăţeanul Republicii Moldova este una greşită?

Arcadie Barbăroşie:
„Vreţi să citez un cunoscut politician german, care zicea că poporul nu trebuie dus unde vrea, ci unde trebuie. În acest sens şi Moise a dus poporul unde trebuie, nu unde a vrut poporul. Poporul vroia să stea în Egipt. Politicienii probabil la un moment dat îşi vor da seama de situaţie şi de interesele Republicii Moldova şi vor modifica părerile în mare parte. Dar încă o dată, lucrurile eu cred că se vor schimba fundamental în ce priveşte politica de securitate a Uniunii Europene, care va fi mult mai consolidată şi atunci în mod automat Republica Moldova va reveni sub o altă umbrelă de securitate sau un alt concept de securitate.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ziceţi că conducerea duce ţara acolo unde trebuie.

Arcadie Barbăroşie:
„Trebuie s-o ducă unde trebuie. Nu ştiu dacă ea ştie unde trebuie s-o ducă, asta e altceva.”

Europa Liberă: Păi noi tot avem fel de fel de declaraţii – ba spre UE, ba spre uniunea euro-asiatică. Rătăciţi rămânem.

Arcadie Barbăroşie:
„Trebuie să ne gândim şi să ne dăm seama unde vrem. Acum declaraţiile vin de la politicieni, care reprezintă segmentele unei anumite părţi electorale şi în mod normal ei încearcă să-şi consolideze aceste segmente chiar dacă ei înşişi nu cred acest lucru. Deci, în sensul acesta fiecare îşi are adevărul lui şi unii politicieni exprimă adevărul acelor segmente electorale care i-au votat, chiar dacă ei poate în mod raţional conştientizează că ar fi eventual mult mai important altceva. Ei sunt nevoiţi, forţaţi de către electoratul lor să declare anumite lucruri conforme cu dorinţa acelui electorat.”

*


Moldovenii vor în Uniunea Europeană, nu şi în NATO, cel puţin aşa arată ultimele sondaje de opinie. Iată cum explică aceste procese de integrare diferite Natalia Gherman, viceministru al Afacerilor Externe.

Natalia Gherman: „Tradiţional am avut acest decalaj între susţinătorii integrării europene şi integrării euro atlantice. Cooperarea Republicii Moldova cu NATO se desfăşoară în baza Parteneriatului pentru pace, un cadru care ne permite să ne manifestăm destul de activ în această cooperare şi care de asemenea asistă la reformarea sectorului de securitate şi apărare în Republica Moldova.

Natalia Gherman

Natalia Gherman

Sunt foarte multe activităţi de instruire a specialiştilor, reprofilarea specialiştilor moldoveni implicaţi în acest domeniu, programe de conversiune a întreprinderilor spre alte scopuri, instruiri lingvistice şi nu în ultimul rând programe cu caracter ecologic, menite să susţină eforturile Republicii Moldova în asigurarea unui mediu propice pentru dezvoltarea dinamică în mai multe sectoare ale economiei naţionale. Să luăm de exemplu, proiecte privind eliminarea deşeurilor combustibilului radioactiv, care a fost eliminat cu asistenţa şi expertiza ţărilor membre ale Alianţei, care a prevăzut de asemenea şi decontaminarea terenurilor de pământ, ulterior folosite pentru alte scopuri.

Pe de altă parte, participarea Republicii Moldova în mai multe operaţiuni de menţinere a păcii şi în alte exerciţii, organizate atât sub egida Uniunii Europene, cât şi sub egida Alianţei Nord Atlantice. Într-adevăr ne profilează mult mai bine în context nu numai european, dar şi internaţional. Participarea militarilor, geniştilor, medicilor militari în aceste operaţiuni ne ajută să ne manifestăm ca un partener foarte responsabil pe plan internaţional, care nu numai consumă, dar şi generează anumite elemente de securitate regională şi internaţională.”

Europa Liberă: Pentru că se discută şi în contextul neutralităţii Republicii Moldova, iar pe de altă parte acest eşec, că din anul 1999, de când a fost adoptate deciziile la summitul OSCE de la Istanbul, Rusia nu-şi onorează promisiunile făcute de retragere a armatei de pe teritoriul Republicii Moldova. Ce se întâmplă?

Natalia Gherman:
„Poziţia atât a Uniunii Europene, cât şi a Alianţei Nor Atlantice a fost întotdeauna unanimă în această privinţă. Moldova fiind stat partener şi pentru UE şi pentru NATO ar trebui să se bucure de respectarea suveranităţii ţării, fapt reflectat şi în Constituţia Republicii Moldova. Deci Alianţa Nord Atlantică întotdeauna a susţinut abordările Tratatului privind forţele convenţionale în Europa. În toate rezoluţiile şi declaraţiile făcute, inclusiv la summiturile organizaţiei a fost reiterate stipularea privind necesitatea retragerii complete şi necondiţionate a forţelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Lucru care nu se întâmplă şi probabil voinţa politică de la Kremlin deocamdată se lasă aşteptată.

Natalia Gherman:
„Noi nu încetăm eforturile pentru a pleda pentru retragerea trupelor străine de pe teritoriul ţării, mai ales ţinându-se cont de faptul că retragerea completă a trupelor străine este o parte componentă a procesului cuprinzător de reglementare a conflictului transnistrean, precum şi transformarea actualei misiuni de menţinere a păcii într-o misiune cu adevărat internaţională, cu un mandat internaţional, care va corespunde tuturor standardelor în domeniul dat.”

Europa Liberă: Hotarul NATO pe Prut ajută la producerea securităţii în zonă?

Natalia Gherman:
„În egală măsură, precum şi hotarul Uniunii Europene. Bineînţeles ne vedem cuprinşi în această zonă de securitate şi de stabilitate, pe care o aduce Uniunea Europeană şi în perspectiva pentru noi probabil NATO. Datorită programelor de cooperare, de interacţiune, pe care le desfăşurăm foarte activ noi deja suntem parte componentă a mai multor procese care se petrec în acest spaţiu care devine destul de mare.

Dumneavoastră m-aţi întrebat despre neutralitatea ţării şi cooperarea în acest sens. Nu văd nici o contradicţie de fapt. Îmi aduc aminte de exemplul unor asemenea ţări europene, precum Suedia şi Finlanda, care nu sunt membre ale Alianţei Nord Atlantice, însă cooperează cu Alianţa în foarte multe domenii în beneficiul ambelor părţi. Nici nu mai putem vorbi despre Suedia şi Finlanda ca despre ţări neutre, de fapt sunt la moment nealiniate la blocuri militare. Şi schimbarea acestui statut pentru aceste ţări poate avea loc doar prin intermediul unui referendum naţional.”

Europa Liberă: Doamnă Gherman, deseori în dialogul moldo-rus la cel mai înalt nivel autorităţile de la Moscova cer garanţii de la Republica Moldova, că îşi va menţine această neutralitate. Nu este un amestec în treburile interne?

Natalia Gherman:
„Aducerea unor condiţionalităţi în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean pe o bază unilaterală şi uneori subiectivă nu poate facilita soluţionarea conflictului din toate punctele de vedere. Procesul de soluţionare cuprinzătoare şi durabilă a conflictului transnistrean este un proces şi un exerciţiu complex, care doar prin negocieri în formatul existent ar putea aduce la o soluţie binevenită. Impunerea unor condiţii apriori nu cred că este o abordare corectă şi repet care ar putea facilita atingerea obiectivului nostru.”

Europa Liberă: Dar nu e o politică duplicitară din partea Kremlinului? Pe de o parte soliciţi aceste garanţii că-ţi menţii neutralitatea, mă refer la Republica Moldova, iar pe de altă parte nu-ţi retragi trupele tale ruseşti, care staţionează de atâţia ani şi pe care te-ai angajat că le retragi.

Natalia Gherman:
„Există şi o mare contradicţie în această solicitare unilaterală, care vine din partea partenerilor ruşi, deoarece nu poţi să fii o ţară neutră şi să ai staţionate pe teritoriul tău trupele unei alte ţări. Deci, prin definiţie ar trebui să fie în primul rând respectată apriori neutralitatea Republicii Moldova, ca să ceri ea să fie reiterată sau confirmată în actele naţionale, în legislaţia naţională. Bunăoară Constituţia, o asemenea abordare într-adevăr vine în susţinerea argumentului nostru în primul rând în favoarea retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi neadmiterea unor condiţionări în acest sens, înainte ca acest lucru să se întâmple.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG