Linkuri accesibilitate

Cum se va rezolva criza din zona euro?


Protestatari în fața Cancelariei germane, Berlin, 21 octombrie 2011

Protestatari în fața Cancelariei germane, Berlin, 21 octombrie 2011

Între cele cele mai mari economii europene, Franța şi Germania, există disensiuni serioase




Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama discutat într-o teleconferinţă cu liderii Franţei, Germaniei şi Marii Britanii despre criza din zona euro şi a cerut o soluţie rapidă şi de durată. Potrivit Casei Albe, Obama a fost asigurat că în scurt timp ţările din zona euro vor ajunge la un compromis privind fondul de sprijinire a ţărilor în pragul falimentului, recapitalizarea băncilor expuse acestor ţări şi modul cum va fi sprijinită, cât mai eficient, Grecia.

Indiferent de presiunile făcute de Washington, deciziile finale vor fi luate la Bruxelles, unde vineri a început o serie de întâlniri ale miniştrilor de finanţe, mai întâi numai din zona euro, urmată de o reuniune a şefilor finanţelor din toate cele 27 de ţări membre. La acest nivel se va decide însă numai dacă Grecia primeşte următoare tranşă de peste 8 miliarde de euro dintr-un credit de peste 110 milliarde, acordat de Uniunea Europeană, FMI şi Banca Mondială. Este aproape sigur că răspunsul va fi pozitiv.

Deciziile strategice de lungă durată vor fi luate însă la două reuniuni la nivel înalt ale liderilor europeni programate duminică şi miercurea viitoare. Şi aici, totul va depinde de Germania şi Franţa, care împreună au finanţat jumătate din aşa-numitul Fond Structural de Sprijin pentru ţările din zona euro, ameninţate să intre în incapacitate de plată.

Deşi cancelara Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy declară insistent că sunt pe aceeaşi lungime de undă, se ştie că între cele două ţări, cele mai mari economii europene, există disensiuni serioase.

În linii mari, sunt de găsit soluţii pentru trei mari probleme: cum poate fi ajutată Grecia pe termen lung, cum pot fi extinse prerogativele fondului de ajutor financiar şi cum vor fi recapitalizate băncile, mai ales cele care sunt expuse datoriilor suverane ale unor ţări cu probleme, precum Grecia.

Vineri dimineaţă s-a anunţat că marile agenţii internaţionale de rating ar putea reduce cota Franţei, care acum este cea mai înaltă, de trei ori A. Problema este că o astfel de reducere va face creditele pentru Franţa mai scumpe, iar Parisul se teme că economia franceză ar putea intra într-o recesiune similară cu cea a ţărilor din zona euro, care au deja mari probleme.

De aceea, preşedintele Sarkozy a propus ca Fondul Structural de Sprijin în valoare acum de 440 de miliarde de euro, să fie transformat într-o bancă - moment în care ţările îndatorate ar avea din nou acces la bani ieftini. Mai mult, noua bancă ar putea trage fonduri de la Banca Europeană Centrală.

Ideea respinsă categoric atât de Banca Europeană Centrală cât şi de Germania. Între altele, pentru că încalcă prevederile Tratatului de la Lisabona.

Mai este şi problema măririi acestui Fond Structural de Sprijin la peste două mii de miliarde de euro.

Germania nu este pentru moment dispusă să dea mai mulţi bani, după ce a participat cu 211 miliarde de euro. Dar propune ca Fondul, in viitor, să acţioneze ca un asigurator pentru noile împrumuturi pe care le vor face ţările din zona euro.

Al treilea punct de dispută între Germania şi Franţa este recapitalizarea băncilor şi mai ales participarea capitalului privat la salvarea ţărilor cu mari datorii, cum este Grecia. Berlinul vrea ca această participare să crească, guvernul francez se opune pentru că mari bănci franceze deţin deja o importantă parte din datoria elenă. În scenariul german, ar putea ajunge în pragul falimentului, moment în care guvernul francez va fi obligat să intervină. Făcând noi datorii. Sub ameninţarea de a pierde ratingul cel mai înalt de AAA.

Toţi analiştii sunt de acord că fără un compromis între Franţa şi Germani, nu se va ajunge la nici o soluţie.
XS
SM
MD
LG