Linkuri accesibilitate

O decizie istorică: ETA renunță la lupta armată pentru independența Țării Bascilor


J. L. R. Zapatero: „Deși istoria ne învață să fim prudenți, haideți să savurăm satisfacția unei victorii a democrației, legii și rațiunii”.




Ultimul conflict armat din Europa occidentală pare să se apropie de sfârșit. Organizația separatistă ETA din Țara Bascilor a anunțat joi că nu va mai folosi violența pentru atingerea obiectivului independenței și a chemat la dialog guvernele Spaniei și Franței. Detalii despre acest anunț și despre felul cum a fost primit, de la Mircea Țicudean.

ETA a anunțat sfârșitul campaniei sale armate de 43 de ani, în care a ucis peste 800 de oameni, într-o înregistrare video realizată în stilul ei tradițional, cu trei purtători de cuvânt mascați, purtând băști, flancați de steagul Țării Bascilor și al Spaniei.
cese de actividad armada.

„ETA a decis încetarea definitivă a activității ei armate”, a spus purtătorul de cuvânt, citind o declarație scrisă. „ETA face apel la guvernele Spaniei și Franței de a deschide un proces de dialog direct pentru rezolvarea consecințelor conflictului și depășirea confruntării”. „Prin această declarație istorică, ETA își exprimă o promisiune limpede, fermă și definitivă”.

Reacția guvernului spaniol este descrisă de agențiile de presă drept „un salut rezervat”. Premierul socialist Jose Luis Rodriguez Zapatero a spus astăzi că anunțul ETA este de „mare importanță” și a adăugat: „Deși istoria ne învață să fim prudenți, haideți să savurăm satisfacția unei victorii a democrației, legii și rațiunii”.
Șeful guvernului spaniol nu a răspuns însă chemării la dialog din declarația ETA, pe care Madridul, ca și Parisul, Uniunea Europeană și Statele Unite, o consideră organizație teroristă.

Toate guvernele spaniole și franceze din ultima jumătate de secol au spus că nu vor negocia niciodată cu ETA. Madridul a somat mereu organizația separatistă să se autodizolve – o promisiune care nu se regăsește în declarația de joi.

Ziarele spaniole, în special cele de stânga, mai sensibile la revendicările minorităților, au salutat anunțul ETA. „El Pais” titrează astăzi pe prima pagină: „Sfârșitul terorii”. Presa de dreapta insistă însă mai ales asupra faptului că în declarația de joi ETA nu a exprimat nici un fel de regret pentru victimele sale. „ETA uită de crime și somează guvernul să negocieze”, anunță ziarul conservator „El Mundo”.

ETA a apărut ca mișcare separatistă și socialistă în timpul dictaturii generalului Francisco Franco, un politician de dreapta obsedat de caracterul unitar al statului spaniol. Franco a interzis limba bascilor, pedepsindu-i pe cei care îndrăzneau să o vorbească nu doar în public, ci și acasă, și ordonând arderea cărților în limba bască.

În campania armată pentru independența Țării Bascilor, ETA a comis zeci de atacuri cu bombă și execuții individuale. Pentru a-și finanța campania a instaurat o tradiție a „taxării” oamenilor de afaceri basci. Mulți dintre cei care au refuzat să plătească au fost uciși.

ETA a atins vârful violenței în anii 80, când a ucis sute de polițiști, militari și politicieni. În ultimii zece ani, pe fondul diversificării vieții politice din Țara Bascilor și a ascensiunii grupărilor autonomiste moderate, organizația și-a pierdut din vitalitate. După atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite și cel de la Madrid din 2004, ambele puse la cale de fundamentaliști islamici, ETA a devenit și mai puțin activă, iar în ultimii doi ani nu a mai ucis pe nimeni. Agenția AP scrie că nu este exclus ca ETA să aibă în prezent numai câteva zeci de luptători, majoritatea tineri și fără experiență.

În aceste condiții anunțul ETA le pare unor comentatori spanioli previzibil. Ei sugerează că mai important este momentul în care a fost făcut: cu doar o lună înaintea alegerilor generale de la 20 noiembrie, la care partidul socialist de guvernământ are nevoie de tot sprijinul posibil, dată fiind situația economică gravă, temerile de criza datoriilor și șomajul la care Spania este campioană europeană, cu o rată de peste 20%.
  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG