Linkuri accesibilitate

Cu Victoria Boian (APE) despre lacunele legislației și ale raporturilor dintre autoritățile de la Chișinău și lumea diasporei moldovene.



Cum, de ce şi pentru ce trebuie sprijinită diaspora Republicii Moldova? Ce lacune au legislaţia şi instituţiile care ar fi trebuit să stea la baza unor raporturi benefice dintre acest stat şi cetăţenii moldoveni stabiliţi cu traiul peste hotare? Vom discuta în această dimineaţă cu Victoria Boian, coordonator de programe la Asociaţia pentru Politică Externă.

Europa Liberă: Asociaţia pe care o reprezentaţi îşi propune să scoată în evidenţă acum problemele – fie de ordin legislativ, fie de ordin instituţional – care împiedică ceea ce s-ar numi normalizarea relaţiilor dintre stat şi moldovenii de pretutindeni. Din capul locului, haideţi să precizăm un lucru, poate bazându-ne şi pe experienţa altor ţări. Ce poate şi/sau ar trebui să facă un stat pentru cetăţenii săi stabiliţi temporar sau pentru totdeauna în străinătate ca să se considere că lucrurile în acest sens stau în albia normalului?

Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Victoria Boian despre relația dintre autoritățile de la Chișinău și diasporă


Victoria Boian: „Dacă îmi permiteţi, eu aş dori să încep prin a explica un pic istoricul apariţiei diasporei moldoveneşti care Victoria Boian

Victoria Boian

determină în mod cert şi specificul acestei. Cu toţii am fost martori la schimbările care au avut loc la nivel politic, economic şi socio-cultural în Republica Moldova pe parcursul a 20 de ani şi am observat că colapsul URSS a dat naşterea unui proces de tranziţie continuu într-un fel sau altul şi acest proces de tranziţie a determinat şi apariţia fenomenului migraţiei cetăţenilor apţi de muncă.

Odată stabiliţi în ţările gazdă, migranţii moldoveni au început să se organizeze în organizaţii obşteşti care au căpătat şi statut de asociaţii obşteşti ale cetăţenilor străini în statele gazdă. Acest proces a fost determinat în mare parte de dorinţa de a-şi păstra identitatea naţională şi culturală, precum şi de a–şi asigura drepturile fondamentale.

Asociaţiile obşteşti ale diasporei moldoveneşti sunt în mare parte nişte organizaţii rudimentare care necesită în mod cert a fi fortificate şi susţinute de autorităţile de la Chişinău. Până în prezent acestea au fost înfiinţate haotic, iar legăturile şi reţelele de comunicare dintre ele sunt destul de slabe sau chiar inexistente, iar aceasta ar împiedica într-un fel diaspora noastră să joace un rol important în promovarea obiectivelor de politică externă a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dnă Boian, haideţi să precizăm un pic. În ultimii vreo 12 ani, gastarbeiterii din Republica Moldova au trimis acasă circa 100 de miliarde de lei, adică vreo cinci bugete de stat ca cel din anul curent. Din punctul Dvs. de vedere, de ce tocmai acum – când mulţi dintre emigranţi au mai ieşit din nevoi - autorităţile se declară preocupate să contribuie la soluţionarea problemelor cu care se confruntă cetăţenii moldoveni aflaţi în străinătate la muncă sau stabiliţi acolo?

Victoria Boian:
„Aşa este. Vreau să zic că până în prezent autorităţile Republicii Moldova au întreprins o serie de acţiuni care au avut drept scop crearea cadrului juridico-instituţional pentru promovarea şi protejarea drepturilor cetăţenilor noştri aflaţi peste hotare, însă procesul acesta a fost destul de lent şi anevoios. Fie că a fost vorba despre situaţia politică din ţară care a fost un impediment, dar şi resursele financiare existente.

Pe parcursul anilor au fost create două consilii care au avut drept scop susţinerea diasporei moldoveneşti şi este vorba despre Consiliul coordonator pentru susţinerea persoanelor originare din Republica Moldova domiciliate peste hotare şi un alt consiliu - Consiliul coordonator al persoanelor originare din Republica Moldova domiciliate peste hotare, diferenţa fiind că într-al doilea consiliu au fost incluşi şi membri ai asociaţiilor obşteşti.

Transformările din 2009 au determinat autorităţile să acorde o mai mare importanţă cetăţenilor aflaţi peste hotare, acestea înţelegând că ei reprezintă o forţă politică şi economică considerabilă…”

Europa Liberă: Şi electorală, nu?

Victoria Boian:
„Şi electorală, sigur, pentru că de exemplu la alegerile din 28 noiembrie 2010 au participat 64 de mii 201 persoane. Deci, asta reprezintă o forţă politică destul de mare, aş zice eu.”

Europa Liberă: Dar, doamnă Boian, ce aşteaptă în primul rând moldovenii din afara ţării de la un stat cu posibilităţi limitate ca Republica Moldova?

Victoria Boian:
„Consider că în primul rând aşteaptă o viziune strategică cuprinzătoare în ceea ce priveşte problematica diasporei şi consider că această viziune ar trebui să fie una complexă şi integrată care să conţină totalitatea problemelor cu care se confruntă cetăţenii noştri în ţările gazdă. Şi aici noi am putea să preluăm şi experienţa României, care are o astfel de strategie de lucru cu diaspora sa de peste hotare.

Un alt lucru ar fi creşterea resurselor financiare care sunt derizorii în prezent. De exemplu, pentru anul 2011 suma care a fost alocată activităţilor destinate diasporei a fost de 150 de mii de lei, ceea ce este o sumă destul de mică, având în vedere gama vastă de probleme cu care se confruntă cetăţenii noştri peste hotare. De asemenea este foarte important să atragem o atenţie sporită la pregătirea reprezentanţilor noştri din misiunile diplomatice de peste hotare.”

Europa Liberă: În ce sens? Să comunice cu cetăţenii?

Victoria Boian:
„Da, aşa este. În afară de aceasta, aceştia ar trebui să ofere nu doar asistenţă consulară, dar şi una informaţională şi juridică cetăţenilor noştri aflaţi peste hotare. Recent, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a lansat o iniţiativă sub genericul „Ambasada vine mai aproape de tine” care urmăreşte facilitarea accesului la servicii consulare.

Vreau să zic că această iniţiativă este una lăudabilă, dar este important ca ambasadele să devină un fel de nuclee catalizatoare de acţiuni şi de interacţiune permanentă cu diaspora. Cred că ar fi necesar ca acestea să-şi crească resursele financiară, să aibă o viziune strategică în ceea ce priveşte activităţile lor cu diaspora şi, bineînţeles, să reprezinte un catalizator pentru instituţionalizarea diasporei în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dacă aţi scoate în evidenţă principalele deficienţe ale legislaţiei şi instituţiilor care otrăvesc relaţiile cu cei aflaţi peste hotare, la ce v-aţi referi în primul rând?

Victoria Boian:
„Cred că ele ar fi patru lacune care le consider eu cele mai importante şi anume lipsa unei viziuni strategice cuprinzătoare de susţinere a diasporei. Consider important elaborarea unei strategii de susţinere a diasporei care ar trasa obiectivele, principiile şi direcţiile principale de activitate.

De asemenea, consider că este important ca să existe o instituţie guvernamentală capabilă să formuleze, să coordoneze, să implementeze şi să monitorizeze politicile statului ce au drept scop susţinerea diasporei. Aici aş dori să menţionez că deja avem o iniţiativă din partea guvernului şi anume faptul că s-a decis crearea unei Agenţii pentru Diasporă, ceea ce este un fapt destul de important.

De asemenea, cred că este important creşterea resurselor financiare pentru susţinerea activităţilor ce ţin de diasporă, precum şi pregătirea reprezentanţilor misiunilor noastre peste hotare în comunicarea şi cooperarea cu diaspora noastră.”

Europa Liberă: Cunoaştem fireşte această iniţiativă privind crearea unei Agenţii pentru Diasporă; agenţie care, ca să citez, va fi: „o autoritate administrativă subordonată direct Guvernului şi responsabilă de elaborarea şi promovarea politicilor Republicii Moldova în domeniul migraţiei, precum şi de asigurarea legăturii dintre statul Republica Moldova şi cetăţenii săi aflaţi pese hotarele ţării”. Dar cât de receptive pot fi statele-gazdă, ca să spunem aşa, la eforturile Republicii Moldova de a-şi ajutora într-un fel sau altul cetăţenii?

Victoria Boian:
„Decizia creării unei agenţii pentru diasporă, precum şi includerea unui număr mare de probleme ale diasporei în programul de activitate a guvernului pentru 2011-2014 a reprezentat o schimbare majoră a percepţiei necesităţilor cetăţenilor noştri aflaţi peste hotare.

Pe cât de receptive pot fi statele-gazdă? Acestea sunt receptive în funcţie şi de interesele pe care le au ele, în ceea ce priveşte prezenţa cetăţenilor noştri pe teritoriul său. Aş vrea să spun că până acum au fost semnate mai multe acorduri sociale dintre Republica Moldova şi statele gazdă, dar cred că aici un rol major îi revine totuşi statului nostru şi ţine de modul în care acesta are capacităţile de a negocia cu statele respective şi de a proteja interesele cetăţenilor săi.”

Europa Liberă: Deci, mai mulţi diplomaţi şi mai multă diplomaţie din partea Chişinăului pentru a rezolva aceste probleme. Doamnă Boian, vă mulţumim.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG