Linkuri accesibilitate

Semne ale unei tensionări în relaţiile bilaterale cu Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova și Bulgaria.


18 octombrie 2001

Actualitatea (Moderator: Radu Călin Cristea; corespondent: Petru Ionescu).

Relațiile României cu statele învecinate în criză.

Observatorii politici au remarcat în ultimele luni, faptul că, din motive foarte diferite, relaţiile Romaniei cu vecinii săi nu numai că nu cunosc un curs ascendent, dar par din ce în ce mai accidentate. O excepţie ar putea fi Serbia cu care Bucureştiul începe să aibă un raport în curd de normalizare, după perioadele critice ale crizei din Kosovo şi ale bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei. De asemenea, semnale timide „încurajatoare” par să vină dinspre relaţia cu Moscova, deşi contenciosul dintre Romania şi Federaţia Rusă rămîne unul covîrşitor. De ce s-a putut ajunge la încordarea relaţiilor cu vecinii săi? E o întrebare aflată pe multe buze şi care ar putea să complice mai mult decît s-ar părea la prima vedere, traseul aderării Romaniei la NATO.

În ciuda eforturilor diplomatice ale Bucureştiului interesat în conservarea unor relaţii amiabile cu ţările vecine în perspectiva aderării Romaniei la NATO şi Uniunea Europeană, în ultime vreme au răbufnit semnele tensionării relaţiilor bilaterale cu unii dintre vecini, respectiv Ungaria, Ucraina şi republica Moldova, bulgarii refuzînd oferta Romaniei de a conlucra în procesul de apropiere de NATO şi UE.

Legea statutului etnicilor maghiari din ţările vecine Ungariei, începerea exploatării de către Ucraina a zăcămintelor de petrol din platoul continental al Mării Negre, din zona Insulei Şerpilor, al cărui statut nu este clarificat şi acuzele ministrului moldovean de externe la adresa a ceea ce el a numit „politica expansionistă a României faţă de Moldova”, au determinat reacţii pe măsură din partea oficialităţilor de la Bucureşti.

Primul ministru roman, Adrian Năstase a anunțat că Bucureştiul se va adresa Curţii Internaţionale de la Haga pentru diferendul cu Ucraina, taxînd tratatul de bază ca fiind încheiat în grabă şi va sesiza Comisia Europeană pentru Democratie de la Veneţia în cazul în care UDMR va trece la aplicarea legii statutului in Romania, aşa cum a promis liderul UDMR Marko Bela. [..]

Bogdan Chiriac nu vede o schimbare semnificativă în relaţiile dintre Romania şi vecinii săi pînă ce nu se va schimba atitudinea Occidentului faţă de Bucuresti, în general, şi nu se ca înlătura obligativitatea vizelor pentru spaţiul Schengen, pentru romani, în particular. Chiriac crede că este necesară a clarificare a poliţiei Occidentului faţă de Romania pentru ca relaţiile Bucureştiul cu vecinii amintiţi să se detensioneze.

B. Chiriac: „O ţară ca Ungaria, o ţară a Bulgaria, aceste ţări nu simt, nu au cum să simtă faptul că Romania este totuşi în spaţiul euro-atlantic. În partea cealaltă sunt două ţări care sunt clar în spaţiul ex-sovietic: Republica Moldova şi Ucraina. Nici cu aceste ţări situaţia nu este clară, fiindcă Ucraina şi Republica Moldova te suspectează că eşti în spaţioul euro-atlantic, cînd tu de fapt, nu esti, neavînd viză şi nici nefiind foarte avansat în problema negocierilor. Deci acest statut, zic eu, încă ambiguu, pe care îl are Romania, este, în opinia mea, adevăratul generator de tensiuni în zonă.”

Dar aceasta dependenţă de Occident, de care Romania vrea să se apropie, depinde totuşi, la rîndul ei, de ce se va întimpla la Bucuresti.
XS
SM
MD
LG