Linkuri accesibilitate

Rădăcinile crizei din sistemul financiar


Joseph Stiglitz: Piața fără reguli a fost cauza principală, dacă nu a izbucnirii crizei, atunci a amplificării ei.



Fostul vicepreședinte al Băncii Mondiale, economistul american Joseph Stiglitz crede că reintrarea economiilor occidentale în recesiune este posibiliă. Asta pentru că în ultimii trei ani s-a făcut prea puțin pentru a combate cauzele unui dezastru financiar similar celui din 2008. Laureat al premiului Nobel pentru economie în 2001, Stiglitz a acordat un interviu serviciului balcanic al Europei Libere, în marginea conferinței internaționale de la Praga, Forumul 2000, organizată anual sub patronajul fostului președinte ceh, Vaclav Havel. Interviul este rezumat de Alexandru Eftode:


Joseph Stiglitz crede că măsurile de austeritate bugetară luate de multe guverne îndatorate sunt o cale greșită și vor înrăutăți perspectivele de creștere economică.

Fostul vicepreședinte al Băncii Mondiale își argumentează opoziția față de reducerea cheltuielilor bugetare cu ajutorul ultimelor date pesimiste din țări periferice îndatorate ale zonei euro care aplică măsuri de austeritate severe precum Grecia, Irlanda, Letonia sau Portugalia.

Criza datoriilor cu implicații globale din zona euro, care este principala sursă de nervozitate în acest moment, poate evolua în orice direcție în funcție de răspunsul politicienilor.

Joseph Stiglitz (foto: Václav Holič)
Joseph Stiglitz (foto: Václav Holič)
Joseph Stiglitz amintește că liderii zonei euro au recunoscut prin acordul lor din iulie despre mărirea și eficientizarea fondului anti-criză că Grecia are nevoie de creștere economică pentru a-și plăti datoriile. „Ei știau că nu pot obține creștere prin austeritate și au promis un pachet de măsuri în această direcție, dar nu s-au ținut de cuvânt”. Salvarea Greciei și supraviețuirea zonei euro „rămâne o chestiune deschisă”. Cunoscut pentru poziția sa critică față de cei pe care îi numește „fundamentaliști ai pieței libere”, Stiglitz consideră că unul din motivele colapsului financiar din 2008 a fost lipsa legilor care ar reglementa industria financiară și bancară. Iar situația nu s-a schimbat prea mult în ultimii trei ani. „Problemele aflate la rădăcinile crizei nu au fost abordate”, spune Stiglitz, care este astăzi profesor la Columbia University din Statele Unite. El crede că piața fără reguli după modelul Reagan-Thatcher promovat în anii 1980 a fost cauza principală, dacă nu a izbucnirii crizei din sistemul financiar, atunci a amplificării ei. „Acest lucru trebuie corectat, dar nu este suficient”, spune Joseph Stiglitz. După părerea sa, politicienii occidentali trebuie să combată în aceeași măsură creșterea inechităților sociale, dacă vor să prevină reintrarea economiei în recesiune. Iar austeritatea este, din acest punct de vedere, contraproductivă: „Problemele actuale pot fi văzute ca o extensiune a crizei din 2008”, spune economistul american. Produsul Intern Brut în cele mai multe țări occidentale a rămas sub-nivelul de până la criză, salariile de asemenea sunt mai mici, locurile de muncă lipsesc. ”De fapt, nici nu ne-am revenit cu adevărat din criză - avem îmbunătățiri în unele dimensiuni, dar nu acolo unde situația a degradat”.

Vor intra marile economii occidentale într-o a doua fază a recesiunii?

Joseph Stiglitz nu cunoaște răspunsul și spune că nimeni nu-l poate ghici astăzi. Dar el întrevede două scenarii. În cel mai bun caz, pe care îl consideră și cel mai probabil, se poate spera la o creștere, dar una foarte înceată și insuficientă pentru a reface robustețea economiei occidentale. „Există și o anumită probabilitate că vom avea un regres serios”.

În cazul aprofundării crizei din zona euro, economistul american întrevede „probleme serioase” și pentru economiile mici și deschise din vecinătatea Uniunii Europene, anume scăderea exporturilor și investițiilor. Dacă se va materializa scenariul optimist descris de el sau cel pesimist depinde de răspunsul politicienilor.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG