Linkuri accesibilitate

15.10 - Eforturi la București pentru normalizarea relațiilor cu Chișinăul


În 1992 cu președintele Snegur la Chișinău

În 1992 cu președintele Snegur la Chișinău

Ion Iliescu: „Vrem să abordăm pragmatic relaţiile şi să nu le sacrificăm...”







15 octombrie 2001

Ora Moldovei.

Eforturi la București pentru normalizarea relațiilor cu Chișinăul.

Preşedintele României Ion Iliescu a furnizat astăzi amănunte asupra eforturilor pe care le întreprinde România în vederea normalizării relaţiilor cu Republica Moldova. La conferinţa de presă a participat şi corespondenta noastră la Bucureşti, Ara Şeptelici.

Ion Iliescu: „N-avem de gând să adoptăm sancţiuni împotriva Moldovei. Noi cu amărăciune am constat această poziţie obtuză din punct de vedere politic din partea conducerii politice a Moldovei de astăzi. Am şi cerut explicaţii. Ca un demers pentru a căuta să ajungem la o anumită înţelegere, ministrul de Interne, domnul Rus, pleacă la Chişinău, pentru a antama o discuţie cu factori responsabili din Republica Moldova. Sigur, s-a pus o întrebare aici, dacă menţinerea unor relaţii normale cu Moldova nu înseamnă un credit pe care-l dăm unui partid şi unei guvernări de o anumită orientare politică?

Noi ne raportăm în relaţiile noastre internaţionale pe principiul democratic – fiecare ţară îşi decide în condiţii democratice conducerea ţării. Deci, noi când dialogăm cu o guvernare, nu cu guvernarea dialogăm, ci cu ţara respectivă, ţinând seama de limitele pe care le reprezintă fiecare guvernare în parte. Dar nu putem sacrifica ţara, nu putem sacrifica relaţiile noastre cu Republica Moldova datorită unei guvernări, care din punct de vedere ideologic se situează pe cu totul altă platformă. Este ceea ce am consemnat la vizita domnului Voronin aici, la Cotroceni - facem abstracţie de deosebirile ideologice.

Vrem să abordăm pragmatic relaţiile şi să nu sacrificăm aceste relaţii, ceea ce am promovat în ultimii ani, deschiderea pe care am căutat s-o promovăm – pe planul relaţiilor economice, relaţiilor culturale, pe linie de învăţământ, relaţiilor umane, libertatea oamenilor de a circula. Până în 1989 erau rude, care nu se puteau vizita, care trăiau de o parte şi de alta a Prutului. S-a schimbat din acest punct de vedere un lucru esenţial, oamenii pot să comunice, vin bursieri şi învaţă în România, în şcoli, în licee, în învăţământul universitar. Sunt o serie de acţiuni ostile chiar acestui proces.

Deci noi vrem să menţinem cursul acestui proces de deschidere, de comunicare între România şi Republica Moldova. În ce priveşte poziţiile guvernanţilor – sigur, ne-am aflat în faţa unei situaţii imediate acum, vom reacţiona în mod corespunzător. Dar vom căuta să nu sacrificăm şi nici să nu sancţionăm... Cum să sancţionăm? Lucrurile sunt puţin mai complicate din acest punct de vedere, vrem din contra să sprijinim această ţară să iasă din nevoi.

Din păcate, nu avem încă potenţialul necesar, ca să fim un punct de sprijin. Pentru că şi aceasta a determinat această schimbare de conducere, eşecul guvernărilor succesive de până anul trecut, care le-au compromis şi care au adus comuniştii la putere. Că oamenii au zis: domnule, poate va fi mai bine cu ăştia, care încă n-au fost la guvernare. Deci, trebuie să ţinem seama de realităţi, aşa cum sunt ele, să le tratăm cu cât mai multă obiectivitate şi să căutăm să menţinem ceea ce este raţional şi în folosul ambelor ţări. Asta a fost una din problemele cu vizele, şi pentru Moldova şi pentru românii din Ucraina.

Deci, pe de o parte, pentru ca să asigurăm libera mişcare a românilor în spaţiul Schengen suntem obligaţi să luăm o serie de măsuri de control al frontierelor estice. Pentru procese mai generale - traficul de droguri, traficul de armament, traficul uman, migraţia aceasta, care apare ca o presiune spre Europa. Şi asta afectează, fără îndoială şi cetăţenii ţărilor vecine – şi cetăţenii Moldovei, şi cetăţenii Ucrainei, inclusiv români. Dar căutăm să găsim o formulă, care pe de o parte să nu împiedice libera circulaţie a românilor de o parte şi de alta a Prutului din Ucraina spre România şi viceversa, dar în acelaşi timp să dea garanţie în ceea ce priveşte controlul mişcării spre Europa. Deci, noi vom introduce paşapoarte speciale pentru români, cetăţenii români pentru circulaţia în Europa, pe care nu au cum să le obţină cetăţenii altor ţări. Dar în acelaşi timp să nu îngrădim posibilitatea de venire în România, spre sau dinspre România în relaţiile noastre cu Moldova şi cu Ucraina.”

*

Aflat în vizită oficială la Helsinki, premierul român Adrian Năstase a răspuns la o întrebare a unui jurnalist finlandez pe tema prezenţei militare ruse în Transnistria. El a spus: „este inacceptabil ca pe teritoriul unui stat suveran să existe un control şi baze militare fără permisiunea autorităţilor acelei ţări. Năstase a adăugat că autorităţile de la Bucureşti sunt îngrijorate de ameninţărea continuă asupra suveranităţii Republicii Moldova din cauza situaţiei din Transnistria. În concluzie el a spus: „sper că trupele străine vor fi retrase şi că Republica Moldova îşi va recăpăta controlul asupra Transnistriei”.
XS
SM
MD
LG