Linkuri accesibilitate

Gheorghe Cojocaru: „Prin cunoașterea trecutului capitalei, oamenii vor avea o atitudine mai responsabilă față de moștenirea istoriei lor.”




În vizita lui săptămânala la studioul Europei Libere din Chișinău, astăzi, în ajunul hramului capitalei, istoricul Gheorghe Cojocaru a discutat cu Valentina Ursu despre prefacerile arhitectonice prin care trece orașul.

Gheorghe Cojocaru: „Alegerile locale din acest an din Chișinău au reliefat cu acuitate o chestiune de maxim interes public și anume - ce se întâmplă cu vatra istorică a orașului, cu zona orașului vechi, acolo unde locuitorii orașului, iar nu rare ori, și autoritățile municipale, nici nu prind de veste cum s-a demolat un edificiu care ține de patrimoniul național și s-a construit peste noapte altceva ce nu ar trebui să-și găsească locul în această parte a urbei.

Punctul de vedere al istoricului Gheorghe Cojocaru

S-a vorbit mult despre necesitatea perfecționării cadrului juridic existent pentru a nu admite devastarea și mutilarea patrimoniului cultural și istoric al capitalei, dar deocamdată nu s-a realizat practic nimic în acest sens.”

Europa Libera: Ce ar trebui să se întreprindă, totuși, pentru a păstra ceea ce se mai poate păstra din zona istorică a orașului, considerata patrimoniul arhitectural al capitalei?

Gheorghe Cojocaru: „Se impune, în primul rând, o inventariere și o monitorizare strictă a tuturor obiectivelor istorice din zona veche a capitalei și adoptarea unui cadru juridic care să ia sub ocrotire acest patrimoniu și să asigure păstrarea și funcționalitatea zonei vechi a orașului.

Europa Libera: Cunoaștem cazuri când edilii capitalei şi Direcţia arhitectură şi urbanism au ignorat sesizările grupului de chișinăuieni. Poate totuși, locuitorii orașului, chișinăuienii înșiși, ar trebui să se implice mai activ?

Gheorghe Cojocaru: „Trebuie să se implice și cred că se și implică, iar presa nu evită acest subiect, dimpotrivă, presa a fost cea care a semnalat toate abuzurile administrative sau de alt gen care s-au comis între timp. Dar, aceasta nu este suficient. Este necesar ca chișinăuienii să cunoască istoria orașului, istoria străzilor, a personalităților istorice care și-au legat numele de evoluția orașului, să cunoască arhitecții care au proiectat diverse cartiere ale orașului, să poată explica unui străin, de exemplu ce reprezintă un monument sau altul etc. Cu alte cuvinte, sunt multe lucruri de făcut în sfera culturalizării locuitorilor și familiarizării lor îndeaproape cu istoria orașului și astfel, pas cu pas, prin cunoașterea trecutului capitaliei lor oamenii își vor însuși și o altă atitudine, mai responsabilă, față de ceea ce au moștenit de la istorie.”

Europa Libera: Toate acestea nu ar cere mari investiții…

Gheorghe Cojocaru: „… dar, fără investiții nu se va putea, totuși. Investițiile ar fi necesare, de exemplu, în scopul efectuării unor săpături arheologice pentru a data cu mai multă exactitate preistoria localității. S-au făcut recent mai multe descoperiri arheologice în albia secată a lacului din Valea Morilor și aceste investigații ar trebui să continue.

Studenții din facultățile de istorie ar fi cei care ar beneficia de aceste oportunități de investigare a trecutului, iar descoperirile arheologice ar trebui puse în circuitul valoric ca vestigii ale unor muzee sub cerul liber. Și, cred, este un semn bun că în ajunul zilei orașului primăria municipiului a avut inspirația de a organiza o primă manifestare științifică și culturală, consacrată trecutului și destinului vetrei istorice a capitalei.”
XS
SM
MD
LG