Linkuri accesibilitate

Pedepsele prevăzute de lege pentru pirataj în Franța: 1500 de euro amendă, însoțită de suspendarea dreptului de acces la internet pe o perioadă de maximum o lună.




Netz Politik”, traductibil prin „politica privitoare la rețeaua Internet” este una din expresiile mult auzite în aceste zile în Germania, pe fundalul creșterii popularității unui partid transnațional ce-și zice al „Piraților” și, mai ales, al unui ultim scandal declanșat de un raport al unei organizații a hackerilor, Chaos Computer Club.

Cultură și politică: pirataj internet versus proprietate intelectuală


Hackerii au anunțat că au spart un program de computer, utilizat pentru a spiona activitatea online, incriminat pentru faptul de a fi utilizat ilegal de autoritățile germane pentru a supraveghea indivizi sau societăți publice. Programul ar avea calități și capacități de supraveghere a computerelor individuale ce contravin reglementărilor Curții Constituționale Federale și, dacă raportul hackerilor se dovește adevărat - se nota zilele acestea în Der Spiegel -, ar fi fost utilizat de Serviciul Poliției Federale Criminale (BKA) similar ca atribuții cu FBI-ul american.

Cert este, deocamdată, că Angela Merkel, cancelara Germaniei și ministrul ei de justiție au cerut declanșarea unor anchete atît la nivel de național, cît și la cel al landurilor pentru a clarifica acuzațiile de încălcare a prevederilor Constituției și a drepturilor individuale.

Subiectul nu este nou și revine din timp în timp în actualitatea presei, în diverse state occidentale, concentrat de regulă pe problema piratajului cultural și a protejării drepturilor de autor. Franța este, probabil, campioana dezbaterilor politice pe acest subiect, după ce, în 2009, majoritatea parlamentară a votat o lege, „Creație și Internet”, menită să protejeze drepturile de autor și să combată piratajul pe Internet.

Consecință imediată a fost înființarea un organism denumit „Inalta Autoritate pentru difuzarea operelor și protecția drepturilor pe Internet”, mai cunoscută sub abrevierea Hadopi. Dezbaterea în sine, ce continuă și astăzi, este în ce măsură supravegherea internauților, pentru a-i obliga să respecte dreptul la proprietate intelectuală, este în concordanță cu expresia Consiliului Constituțional francez ce consideră libertatea accesului la Internet drept un element „esențial al vieții democratice”.

Constatarea practică, un an după intrarea în activitate a Hadopi, este că piratajul filmelor, al muzicii, al spectacolelor, al textelor și imaginilor, fie de artă fie fotografice, continuă voios. Raportul publicat săptămîna trecută de organismul francez afirmă că în decurs de un an au fost reclamate 22 de milioane de infracțiuni. Hadopi afirmă că funcționarii săi au selecționat din acestea 580 000 de dosare și că internauților al căror nume a fost reținut le-au fost expediate avertismente. 35 000 dintre ei ar fi făcut ulterior obiectul unui al doilea avertisment, iar 20 de dosare au fost trimise în instanță de judecată.

Cum observa un editorialist al cotidianului Le Monde este greu de crezut că avertismentele au avut cu un efect descurajator real, fiind mai probabil că o majoritate a internauților avertizați și-au schimbat adresa IP și continuă să pirateze liniștit.


Hadopi - spot publicitar

Intervievată asupra discrepanței între cifrele amintite și a numărul mic al celor inculpați, Marie-Françoise Marais, magistrată și președinta Hadopi afirma într-un interviu că „dispozitivul este încă în rodaj”, iar urmărirea piraților este departe de a fi un demers simplu. Cele 22 de milioane de descărcări presupuse ilegale au trebuit să fie întîi verificate, pentru a se constata cine și în ce măsură deține drepturile de autor, apoi furnizorilor de Internet li s-a cerut să identifice 1,4 milioane de adrese IP, iar apoi au fost expediate cele 580 000 de mail-uri avertisment și, ulterior, în alte 35000 de cazuri un al doilea mail de avertisment.

Pedepsele prevăzute de lege sînt 1500 de euro amendă, însoțită de suspendarea dreptului de acces la internet pe o perioadă de maximum o lună. Sînt aceste pedepse eficiente? Președinta Hadopi răspundea că ar exista o tendință spre o modificare de comportament a internauților francezi, care s-ar reorienta spre oferta legală de descărcări de opere apărate de dreptul de autor. Dar tot ea semnalizează că rămîne mult de făcut pentru a diversifica suficient această ofertă legală, amintind cît de complicat a fost pentru ea însăși să cumpere de pe un site legal un film de circulație, cum este „Titanic”.

Că lucrurile sînt departe de a fi așezate o demonstrează și decizia organismului francez de apărare a drepturilor de autor, SACEM, de a angaja consultări cu Partidul Piraților, forța care se opune reprimării activității de descărcare pe internet. Ceea ce s-ar impune - susțin o serie de experți - ar fi o reformă a dreptului de autor, crearea unei licențe globale, dar date fiind meandrele acordurilor internaționale este greu de crezut că se va ajunge la ea prea curînd.

In practică, societățile ce gerează drepturile de autor au reușit pentru moment să introducă o serie de restricții atît în Germania, cît și în Franța, clipuri youtube, de exemplu, ce utilizează fără licență muzică sub copyright, sau emisiuni de televiziune cu drepturi pentru o singură țară, nemaiputînd fi vizionate pe Internet, în statele vecine.

Hadopi costă statul francez la ora actuală peste 13 milioane de euro, iar în contextul apropierii alegerilor prezidențiale candidații de toate culorile, exceptîndu-l pe Nicolas Sarkozy, dau de înțeles că organismul fie va fi remaniat profund, fie pur și simplu va dispare.

O idee ce neliniștește în primul rînd marile companii de discuri, care au inițiat și făcut lobby pentru restricționarea descărcărilor gratuite de muzică pe web și care au impus recent în Comisia Europeană prelungirea drepturilor de copyright de la 50 la 70 de ani de la data apariției unui disc. Politica și cultura își ciocnesc spadele în continuare în această bătălie, departe de a fi cîștigată de vreunul dintre actori.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG