Linkuri accesibilitate

La sfârşit de săptămână cu Europa Liberă, în ajunul vizitei în R. Moldova a Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii Kiril.



Mîine patriarhul Moscovei şi al Rusii, Kiril, va fi decorat cu cea mai înaltă distincţie a ţării – Ordinul Republicii. La toate evenimentele preconizare cu ocazia vizitei sale în Republica Moldova, patriarhul va fi însoţit de către preşedintele interimar, Marian Lupu, şi la unele ceremonii de către premierul Vlad Filat.


La sfârşit de săptămână cu Europa Liberă, în ajunul vizitei patriarhului Rusiei Kiril



Circa 2 400 de poliţişti vor asigura ordinea publică şi securitatea cetăţenilor în aceste două zile de aflare în Republica Moldova a patriarhului rus Kiril. În 2005 în ţara noastră s-a aflat în vizită patriarhul Moscovei şi întregii Rusii de atunci, regretatul Alexei al II-lea. Patriarhul rus oficiase atunci un serviciu religios la mănăstirea Căpriana, locaş sfânt unde, după şase ani, Europa Liberă a poposit cu microfonul.

Europa Liberă: Vă amintiţi când a fost aici patriarhul rus Alexei al II-lea, regretatul?


- „Nu ţin minte.”

- „Nu ţin minte, a venit târziu, a venit noaptea.”

Manastirea Căpriana

Manastirea Căpriana

- „Era spre amurgite, satul era plin de poliţişti, maşini, am mers pe poarta mănăstirii, acolo ne aşteptau poliţiştii, care ne-au făcut o percheziţie totală şi eu am fost printre acelea, care am fost reţinută – în buzunar aveam nişte chei de care uitasem. Când am trecut controlul, mi-au spus că Dumneavoastră aveţi ceva.”

Europa Liberă: Deci, detectorul a arătat.

- „Detectorul a arătat, da. Şi m-au luat şi m-au percheziţionat până la piele. Am simţit şi o ruşine şi o frică, totodată.”

Europa Liberă: Vă amintiţi când a fost aici în sat regretatul patriarh al Rusiei, Alexei al II-lea?

- „Cum să nu ne aducem aminte? Era cam târziu noaptea, ploua. A fost sfinţită biserica cu hramul Sfântului Gheorghe. Venise cu tot alaiul de la mănăstirea Hâncu. E clar că era securitatea, accesul era cam foarte greu. A fost o slujbă pe scări, acolo.”

- „Deci, a fost ceva frumos. Cum să vă zic?”

Europa Liberă: Dar ţineţi minte predica de atunci?

Patriarhul Alexei II, octombrie 2008

Patriarhul Alexei II, octombrie 2008

- „Ţin minte predica. Ţin minte că noi stăteam de o parte şi de alta cu lumânări în mînă, a trecut Alexei al II-lea şi cu tot alaiul, cu conducerea Republicii, după aia ei au mers în biserica, unde au ţinut predica. Noi, cei muritori de rând am rămas afară şi am ascultat-o la difuzoare. Ne-am dus fiindcă am simţit că este ceva, un eveniment, dar am aşteptat cu mare bucurie ca de rând cu Kiril, să vină şi Daniel, fiindcă ne este mai aproape, mult mai aproape de noi, de poporul nostru.”

Europa Liberă: Ca mirean, ca enoriaş, Dumneavoastră cum vedeţi vizita patriarhului Rusiei în Moldova?

- „Eu nu văd negativ. Dacă s-ar uita şi dumnealui cu ochii cu care văd eu. Cât e de mare Rusia...eu îneţeleg că asta e o politică, eu înţeleg că ei au nevoie de Moldova, nu atât de noi, cât de teritoriul ăsta. Dar cât de tare nu s-or strădui, nu are să se întâmple asta. Cred că totuna, aşa scrie şi Scriptura, că fiecare neam se va duce la neamul lui şi n-am să căutăm noi în Siberia, cu toate că avem rude acolo şi oseminte multe, tot din vina lor.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la această vizită?

- „Eu aş dori ca credinţa noastră ortodoxă să fie unită, să fie o credinţă puternică. Popoarele toate care sunt în credinţa aceasta să nu se dezbine, să nu spună că Mitropolia Rusiei, Mitropolia României. Să fie o credinţă, ca să ne înţelegem noi înde noi, să nu ne dezbinăm. De-amu e destul că în Parlament nu se înţeleg, măcar credinţa să fie înţeleasă între oameni. Şi lumea să nădăjduiască în Domnul că o să ne ajute.”

- „Politicienii îşi rezolvă problemele lor, clericii şi le rezolvă pe ale lor, noi mirenii trebuie şi noi să stăm cu frica de Dumnezeu, să privim şi noi la spectacolul ăsta.”

Europa Liberă: Politicul e în mînă în mînă cu biserica?

- „Politicul de la marele Sinod, de la Constantinopol, când au trecut clericii cu Constantin şi Elena, deci merg mînă în mînă. Nu în zadar, ian uitaţi-vă, câte investiţii a făcut domnul Voronin aici, la mănăstirea Căpriana. A investit, a cules roade – voturi. Ceea ce n-au făcut predecesorii. Ceea ce le-am spus: fraţilor, aţi lăsat acest atu mare, mănăstirea Căpriana, l-aţi lăsat special pentru Partidul Comuniştilor şi i-aţi întărit în teritoriu. Mănăstirea Curchi, Hâncu. Partidul Comuniştilor au nişte strategi, ceea ce nu au din păcate partidele noastre democratice.”

Europa Liberă: Cum vă uitaţi la politicianul, care stă alături de faţa bisericească? Cu alţi ochi?

- „Păi, chiar acelaşi moment, cu patriarhul Alexei, Vladimir mitropolit, preşedintele ţării, Vladimir Voronin, toţi erau pe scările bisericii Sfântul Gheorghe, tot de Vladimir sfinţită în 1905. Şi în 2005, la 100 de ani – nu e coincidenţă, dar este un scenariu politic regizat, pus la cale. Adică anume la o sută de ani ca să se întâlnească aici. S-au întâlnit. Ca mai apoi, după 7 aprilie, să vină domnul Pasat, hai să-i spun domn, dacă trage la Domnu, cu cărţile anticomuniste şi cine dădea cu busuiocul, cărţile le sfinţea? Iarăşi acelaşi mitropolit Vladimir. Deci când a fost Voronin bun, cu bani – a luat bani de la Voronin, dar dacă a dat Pasat bani, ia şi de la Pasat bani. Dacă vine nu ştiu cine, partidul ciocălău, ia şi de la acela bani, care e problema? Deci banul înainte sfinţeşte, busuioc, aghiazmă este, spectacolul ia amploare.”

Europa Liberă: Cum înţelegeţi, cum vă uitaţi când politicianul şi faţa bisericească sunt cot la cot?

- „Nu pot înţelege asta, sincer vă spun. Fiindcă politica îşi are a ei. Noi suntem născuţi sub numele lui Dumnezeu, noi suntem născuţi sub frica lui Dumnezeu şi atunci când aceste două lucruri se încurcă, chiar nu înţelegem nimic, sincer vă spun.”

Europa Liberă: Dar a nimerit politicul în biserică? A intrat?

- „Numaidecât, desigur. 90 la sută este politica.”

Europa Liberă: E vina politicienilor, sau a bisericii?

- „Şi la unul şi la altul.”

- „50 la 50. Fiindcă preotul în biserică are grijă de sufletul omului, dar atunci când se implică, atunci când impune omului – votează pentru cela, sau o viziune politică, atunci de-acum omul îşi pierde orientarea şi spune că eu mă duc la lăcaşul Domnului, dar nimeresc la locaşul politicului.”

Europa Liberă: Politicianul care e aproape de altar vă insuflă mai multă încredere?

- „Nu. Sincer – nu. Politicianul care e aproape de altar n-ar mai trebui să fie politician. N-ar trebui să încurce două lucruri – credinţa cu politica. Când merge în biserică el este ca şi mine muritor de rând, el trebuie să se închine lui Dumnezeu şi el trebuie să se roage pentru chestiunile lui, pe care le are. Dar nu pentru politică. Şi credeţi-mă, nu stă bine, când ajunge politicianul împreună cu religia. Când omul se duce cu chinul lui, cu sufletul lui necăjit, pe care vrea să şi-l tămăduiască şi acolo aude aceeaşi politică, pe care o aude zi de zi, pierde şi biserica, pierde şi politicianul în faţa oamenilor, că el nu mai este suflet de creşti. Creştinul se duce pentru suflet.”

- „Chiar nu înţelegem cum pot politicienii să se implice în aşa chestii care ţin de suflet. Probabil că ei nu-şi dau seama, dar cândva, când fiecare din noi ca muritori de rând o să ne dăm o dare de seamă, că aşa se spune că...”

Europa Liberă: La Judecata de apoi?

- „La Judecata de apoi.”

Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Kiril

Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii Kiril

Europa Liberă: Veţi participa la Te Deum pe care o să-l oficieze patriarhul Kiril?

- „Da, numaidecât, după rugăciunea de a sfânta biserică a noastră, o să plecăm încolo. Cu ajutorul lui Dumnezeu o să plecăm.”

Europa Liberă: Ar trebui să existe o limită, până unde să se apropie biserica de politic şi politicul de biserică?

- „Când au ei interes să adune voturile, politicul finanţează biserica. Când biserica are nevoie de politic, deci ei se ajută. Nu în zadar un filozof a spus că este credinţă, politică şi religie. Deci, eu dintre aceste trei am ales credinţa.”

*

Europa Liberă: Deşi au încredere în biserică, mirenii nu o vor amestecată în politică. Şi asta chiar dacă biserica ortodoxă din Răsărit a fost întotdeauna aproape de politică, relaţia sa cu statul fiind extrem de strânsă. Despre apropierea politicienilor de biserică Europa Liberă a vorbit şi cu arhimandritul Filaret, stareţul mănăstirii Căpriana, cu care am pornit discuţia tot de la semnificaţia vizitei, pe care o va întreprinde în Republica Moldova patriarhul rus, Kiril.

Arhimandritul Filaret

Arhimandritul Filaret

Arhimandritul Filaret: „Patriarhul Kiril, fiind ca un tată al întregii biserici a noastre ortodoxe, adică a Patriarhiei Rusiei, clar că este un eveniment foarte important pentru noi, că ne cercetează patriarhul şi mai ales că vrednicul de pomenire patriarhul Alexei al doilea în 2005 a vizitat mănăstirea Căpriana şi chiar a slujit slujba de priveghere.

Pentru noi a fost un eveniment foarte mare, fiindcă noi nu cunoaştem în istoria mănăstirii noastre de aproape 600 de ani o vizită a unui patriarh, indiferent care ar fi fost. Şi iată în anul acesta cu vizita patriarhului Kiril va face vizita şi sfinţirea micii catedrale a mănăstirii de la Curchi, ceea ce nădăjduim şi îl rugăm pe Dumnezeu ca să ne ajute să putem face faţă acestei vizite a preafericitului patriarh Kiril, fiindcă sunt şi nişte emoţii, şi nişte momente de acestea care nu se repetă niciodată. Poate pentru ruşi acolo ei sunt deprinşi cu patriarhul, dar noi nu-l vedem aşa de des şi de atâta zic că pentru noi este o zi deosebită.”

Europa Liberă: Părinte stareţ, dar vreau să vă întreb pe cât de aproape este politicul de biserică sau biserica de politică?

Arhimandritul Filaret: „Toţi suntem creştini şi credem în Dumnezeu. Şi chiar dacă vă aduceţi aminte, în perioada sovietică, biserica era prigonită, ei în faţă toţi biserica o condamnau, dar pe din dos toţi se duceau şi alergau după rugăciunile preoţilor şi ale ierarhilor.”

Europa Liberă: Prezenţa guvernanţilor în lăcaşele sfinte ce înseamnă? Că ei ar vrea să folosească biserica şi pentru a atrage electoratul? Să-şi caute mai mulţi alegători? Sau vin totuşi la chemarea Domnului?

Arhimandritul Filaret: „Eu sunt convins permanent că orişice om care calcă pragul unei biserici este la îndemnul lui Dumnezeu. Aşa politician dacă el ajunge în biserică înseamnă că Dumnezeu doreşte comuniunea lui cu oamenii de rând. Fiindcă astăzi vedem noi ce se întâmplă, cum ajung la putere şi uită de ceilalţi, care sunt mai mici. Ştiţi, iată asta este un lucru regretabil pentru cei care ajung la putere.

Fiindcă când să-şi ia începutul toţi au nevoie de cei mai mici şi ar fi bine să gândească că stăpânirea, spune Dumnezeu, este dată tot de la Dumnezeu oamenilor. Adică nu a ajuns împărat al ţării, sau preşedinte, sau prim-ministru sau preşedinte al Parlamentului nu ajung din întâmplare, dar Dumnezeu le rânduieşte. Şi dacă Dumnezeu le rânduieşte să ajungă să conducă, să nu creadă dânşii că Dumnezeu n-o să le ceară socoteală de la acest lucru. Şi iată atunci să gândească ce au făcut ei pentru oameni. Iată dânşii, dacă ajung la guvernare, li să dă mult, li să dă putere, li se dă stăpânire. Şi iată ei să se gândească cum are să se îndreptăţească în faţa lui Dumnezeu pentru încrederea şi puterea pe care le-au dat-o Dumnezeu pe pământ aici.

Puterea este trecătoare, funcţiile mai repede trec încă. Iată, vedeţi? Nu se înţeleg ceva cu dânşii acolo sus, prin Parlamentul cela, îndată au făcut coaliţie cu unul, cu altul ş.a.m.d. Dar aici el trebuie să facă coaliţie cu Dumnezeu, apoi atunci să se gândească fiecare că şi milioanele, pe care le au, şi fotoliile şi funcţiile nu-l ajută cu nimic, dacă el nu ţine cont că trebuie să se socoată cu Dumnezeu.”

Europa Liberă: Uneori am auzit chiar din gura politicienilor spunând, că am devenit ctitorul unui lăcaş sfânt în speranţa că bunul Dumnezeu o să-mi mai ierte din păcate.

Arhimandritul Filaret: „Dacă dânsul ia parte la zidirea unei biserici, pe care noi o vedem, atunci acesta este un lucru sfânt. Poate omul nici nu calculează ce face uneori, dar nu tot timpul omul ajunge cu gând bun acolo. Fiindcă să arăţi cuiva că tu faci iată aici, nu ai nimic folos practic din asta.”

Europa Liberă: Restaurarea mănăstirii Căpriana deseori se asociază cu voinţa fostului preşedinte Vladimir Voronin. Chiar în pofida faptului că reprezenta o guvernare comunistă.

Arhimandritul Filaret: „În 2003, când practic s-a început acest entuziasm de a restaura mănăstirea Căpriana, cineva din membrii partidului acolo la comunişti a dat întrebarea: cum noi, comuniştii să facem restaurarea mănăstirii Căpriana? Vladimir Nicolaevici Voronin le-a spus, că dacă în perioada comunistă de atunci au distrus, atunci comuniştii să facă. N-a venit Vladimir Nicolaevici cu banii din buzunarul dânsului, acele 130 de milioane de lei, care s-au cheltuit în această mănăstire. El a venit cu aportul lui, aşa cum a dat toată lumea şi clar ca preşedinte dânsul a dat mai mult. Dar iniţiativa dânsului de a ţine în mîini acest control iată aceasta a dus la ceea ce noi astăzi vedem la mănăstirea Căpriana. Au mai fost nişte încercări pe timpul preşedintelui Lucinschi, tot de a se acumula nişte resurse financiare. Atunci mi se pare că nici o jumătate de milion de lei nu s-au adunat.”

Europa Liberă: Pe de alte parte, biserica fiind despărţită de stat nu are bani, e o problemă.

Arhimandritul Filaret: „Da, biserica nu are nimic cu statul, dar asta nu înseamnă că cei din stat, care conduc statul, nu fac parte din biserica creştinilor de rând. De exemplu, având posibilitatea aceasta, fiind la conducere, poate să ajute ca sponsorizare, ca donaţie, ştiţi. Dacă ar fi atât iată biserica română, că suntem aici aproape, la dânşii biserica e în cadrul statului.”

Europa Liberă: Au un procent din buget orientat spre biserică.

Arhimandritul Filaret: „Da, corect. Şi preoţii de acolo, chiar şi stareţii mănăstirilor sunt salarizaţi. Statul rânduieşte bani pentru reparaţii.”

Europa Liberă: Ar fi o practică de preluat şi pentru Republica Moldova?

Arhimandritul Filaret

Arhimandritul Filaret

Arhimandritul Filaret: „Gândesc că nu ar fi chiar potrivit acest lucru, fiindcă vedeţi cât e de tulbure vremea astăzi. Şi dacă ar fi biserica în cadrul statului, atunci în general ar dori ca să conducă statul. Ar fi biserica în cadrul statului, atunci statul comandă cu biserica şi asta nu-i bun.”

Europa Liberă: Dar oricum biserica s-a lăsat folosită de politic, dacă ne amintim billboard-ul unde înalt preasfinţitul Vladimir era alături de liderul unui partid, domnul Pasat.

Arhimandritul Filaret: „Ideea principală a fost atunci de a reuşi cumva de a introduce religia în şcoală şi se gândea că printr-o modalitate de felul acesta s-ar apropia lumea de stat şi de biserică.”

Europa Liberă: Dar nu s-a atins acest scop.

Arhimandritul Filaret: „Înseamnă că dacă nu s-a atins nu a fost voia lui Dumnezeu.”

Europa Liberă: În toate sondajele biserica este creditată cu cea mai mare încredere, deşi în ultimul timp am văzut a coborât până la 80 la sută. Cum s-ar explica?

Arhimandritul Filaret: „Eu cred că Dumnezeu rânduieşte nişte lucruri. Mă întorc la perioada ceea chiar, când a fost grea pentru biserică. Dumnezeu n-a rânduit greutatea bisericii pur şi simplu. Dar a rânduit greutatea ceea fiindcă lumea slăbea în credinţă şi tot timpul vremea aceasta de prigoană a bisericii s-a întărit credinţa în Dumnezeu. Nu este exclus că Dumnezeu poate să rânduiască o perioadă grea pentru biserică din nou, ca să ne trezească pe noi, să nu credem noi atâta în euforia asta omenească.”

*

Europa Liberă: Pregătirile pentru vizita patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii, Kiril, sunt pe ultima sută de metri. În faţa Catedralei Naşterea Domnului din capitală a fost instalată o scenă imensă. De pe ea înaltul ierarh va oficia mîine o slujbă, la care va fi prezent şi parohul bisericii Sfântul Dumitru din Chişinău, Pavel Borşevschi.

Preotul Pavel Borşevschi

Preotul Pavel Borşevschi

Pavel Borşevschi: „Patriarhul vine pentru că canonic Mitropolia Moldovei este subordonată canonic patriarhului Rusiei. Practic, putem numi aşa: biserica rusă pe teritoriul Moldovei.”

Europa Liberă: Vizită canonică şi am putea să adăugăm aici şi cu semnificaţie geopolitică?

Pavel Borşevschi: „O faţă bisericească, un trimis al lui Dumnezeu, un apostol, dar patriarhul este numaidecât un apostol, ca şi ceilalţi episcopi, nu poate avea altă misie categoric, decât cea de propovăduire a lui Hristos. Biserica sau un patriarh, un preot, un credincios nu poate spune lucrurile pe jumătate. El trebuie să le spună aşa cum sunt ele.”

Europa Liberă: Dar politicienii tot mai des îşi fac loc cu coatele lângă feţele bisericeşti.

Pavel Borşevschi: „Da, pentru că totuşi cuvintele lui Hristos rămân valide: Voi zidi biserica mea şi porţile iadului nu o vor birui. Şi este stâlp şi întărire a tot adevărul. Şi ori şi cine care spune minciuni, dar politicienii noştri foarte multe minciuni spun, nu le stă bine nici la unii politicieni, când fac prea multă politică, în sensul goliciunii ei. Pentru că politica, bătrânii noştri ziceau că seamănă cu umbra. Adevărul îţi aduce ţi-ar părea la prima vedere numai şi numai complicaţii, te complici. Dar până la urmă, el zideşte.”

Europa Liberă: Dar Dumneavoastră, slujitorii bisericii, de ce îi acceptaţi alături de Dumneavoastră pe politicieni, pe miniştri, pe deputaţi?

Preotul Pavel Borşevschi

Preotul Pavel Borşevschi

Pavel Borşevschi: „Noi suntem în slujba lui Hristos, care zice: Veniţi la mine toţi, cei osteniţi şi împovăraţi de minciunile voastre şi eu vă voi odihni pe voi. Şi ei vin să se mai odihnească, sărmanii. Şi nu credeţi că noi îi primim cu minciuna. Noi de minciună îi punem să se lepede cu spovedania.

Am fost în scaunul spovedaniei nu odată la demnitarii de stat şi mi-a plăcut, pentru că spovedania o fac bine. Numai că ieşind din biserică, cu mare părere de rău, continuă a spune minciuni, majoritatea din ei. Şi noi din nou îi aşteptăm, dar fără bilete de partid. Noi îi iubim – comuniştii fără comunism, noi iubim pe păcătos, dar urâm păcatul. Şi Doamne fereşte, cum aşteaptă lumea pe patriarhul Kiril, de-a face politică. De exemplu, eu nu pot crede pentru că este într-adevăr o personalitate, unul din patriarhii bisericii ortodoxe, cum este acelaşi Daniel al României, Maxim al Bulgariei, aşa cum sunt ceilalţi patriarhi.”

Europa Liberă: Dar întrebarea firească e de ce atunci toate întrevederile cu oficialii de cel mai înalt nivel?

Pavel Borşevschi: „Întrebarea este foarte bună pusă. Eu vreau să vă spun că cea mai mare întrevedere în primul şi în primul rând preafericitul patriarh, dar eu îl cunosc bine, o s-o aibă cu credincioşii la sfânta Liturghie. Cu acei, care o să-l întâmpine. Şi credeţi-mă că dacă cei care ne ascultă ştiu ce înseamnă sfânta Liturghie, este jertfa pe care o aduce Hristos Dumnezeu pentru noi, pentru toţi şi se aduce de mîinile întâi-stătătorului, am să fiu şi eu la acea slujbă, că sunt în numărul slujitorilor înscris şi eu. Şi noi atunci suntem egali toţi. Iar patriarhul este cel care ni-l dă pe Hristos serv al nostru, putem spune. Deci, întâi de toate o să servească pe toţi credincioşii lui.”

Europa Liberă: Ce probleme ar putea discuta preafericitul Kiril cu premierul, cu preşedintele interimar, cu alţi lideri de partid?

Patriarhul Kiril

Patriarhul Kiril

Pavel Borşevschi: „Eu aş zice că asta ar fi prima problemă – cum mai uşor noi, creştinii ortodocşi ruşi, moldoveni, găgăuzi din Moldova să putem comunica, să ne putem totuşi deplasa mai uşor în Rusia şi a primi aceleaşi gaze, pe care le dă Dumnezeu din pământ. Nu că s-a aşezat cineva la ţava ceea de gaz.

Dumnezeu a dat pământul, Dumnezeu a dat gazele, de ce ei ne dau aşa de scump? Iată eu asta aş comunica întâi. Preafericite patriarhe, Dumneavoastră ştiţi că întâi şi întâi... dacă în casa ceea pustie moş Crăciun nu laşi o jucărie, dar el este un fel de moş Crăciun, atunci nu-mi lăsa nici mie. Atunci ce avem noi de împărţit? Dacă voi ne daţi atât de scump gazul şi merele noastre, care sunt cu mult mai bune nu le primiţi, găsiţi motive diferite, acelaşi vin ni-l întoarceţi înapoi şi multe altele.

Pentru că preafericitul e bine că are de comunicat cu suspuşii noştri, şi comunică şi cu cei de la Kremlin, deci uitaţi-vă cât de bine s-ar putea de făcut nişte relaţii extraordinare printr-un părinte al bisericii. Iar un părinte împacă copiii. Iată ce aş vrea eu să fie.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi faptul că totuşi Patriarhia Moscovei şi a întregii Rusii a oferit atâtea distincţii bisericeşti liderului tiraspolean, Igor Smirnov?

Pavel Borşevschi: „Destul de negativ. Eu lucrul ăsta nu numai o dată l-am spus. Dacă preafericitul Kiril mi-ar asculta cuvântul meu, l-aş ruga să-l discute în primul rând cu Igor Smirnov, sau cu cei de la Moscova, de la Kremlin, că totuşi de acolo ţine.”

Europa Liberă: Părinte Pavel, dar s-au auzit voci, care spuneau că ar fi fost mai bine, dacă erau invitaţi doi patriarhi la Chişinău, din moment ce există două mitropolii – cea a Moldovei şi cea a Basarabiei. Putea fi invitat şi patriarhul României, Daniel?

Patriarhul Daniel

Patriarhul Daniel

Pavel Borşevschi: „Foarte bucuros am să fiu dacă Moldova o s-o viziteze şi patriarhul Daniel şi patriarhul ecumenic, aşa cum a fost la Kiev. Că de fapt lucrurile astea ar trebui să se întâmple mai des. Vedeţi romano-catolicii? Ei şi în Africa sunt romano-catolici. Pe când noi, creştinii ortodocşi, din punctul de vedere al ateismului totalitar, deci noi ne-am văzut şi aici nu ştiu cum mai presus unii decât alţii, că asta e dorinţa de a stăpâni. Dar încă odată repet: în toată biserica ortodoxă este o singură voie – a lui Hristos.

Eu cu mare plăcere am slujit la Stindardul lui Ştefan cel Mare, împreună cu preoţii din Mitropolia Basarabiei. Şi chiar unii ne-au întrebat: da ce, nu vă certaţi? Dar chiar au zis cei din România – au să se tragă de barbă? Nu, noi ne-am sărutat ca fraţii şi am plecat împăcaţi toţi înaintea Stindardului lui Ştefan cel Mare – a Sfântului Gheorghe şi am citit acatistul, unde ne-am rugat. Şi nu o dată ne întâlnim. Eu de multe ori am fost numit şi pro moscovit şi pro român, cum vreţi.

Dar Moldova noastră este o ţară polietnică şi cine n-o să ne înţeleagă pe noi ca ţară polietnică, acela o să greşească, fie din partea bisericii ortodoxe ruse, la care canonic ne supunem, fie din partea bisericii ortodoxe română, unde avem Mitropolia Basarabiei şi cu care trăim ca fraţii că sunt ai noştri fraţi în Hristos. N-avem ce împărţi, suntem o singură biserică, un trup al lui Hristos. Totuşi în Moldova avem găgăuzi, avem bulgari, care sunt creştini ortodocşi. Şi aici nici nu ne putem numi biserică ortodoxă română, pentru că biserica ortodoxă şi punctum.

Noi rămânem creştini. Repet, cum o fac romano-catolicii. Ei fac foarte frumos în lume. Totuşi ei aici, deodată fiind o biserică cu jurisprudenţa destul de bună, pentru că Roma a ştiut să aranjeze din punctul ăsta de vedere, dacă Răsăritul a mers cu ideea, cu dogma, ăştea au mers cu aşezământul bisericesc şi au mers bine. La noi încă nu este el şi nu se ştie când o să fie. Noi mai mult şi mai mult dezbinări facem.”

*

Europa Liberă: Cum este văzută această vizită la Chişinău a patriarhului Moscovei şi a al întregii Rusii, Kiril, de către monseniorul Anton Coşa, episcopul bisericii romano-catolice?

Anton Coşa

Anton Coşa

Anton Coşa: „Vorbesc ca un păstor, ca un episcop şi de aceea eu văd această vizită în mod pozitiv. Şi nu vreau să văd în această vizită altceva decât o încercare a păstorului suprem de a se apropia de credincioşi, de a-i binecuvânta, eventual de a-i cunoaşte. Ar fi păcat, chiar şi pentru mass media să reducă această vizită al înaltului ierarh al biserici ortodoxe ruse la o simplă acţiune de imagine, sau mă rog, de implicare în politică, ş.a.m.d.

Consider că înainte de toate o astfel de vizită întăreşte în credinţă pe creştini, îi uneşte, îi constituie într-o legătură strânsă, pentru că de multe ori în jurul păstorului se adună toţi ceilalţi şi se definesc fel şi fel de principii, de lucruri. Eu aş mai fi bucuros şi fericit ca sfântul părinte, papa de la Roma, să vină să ne viziteze şi ce aş face eu dacă m-aş trezi cu mass media sau cu o societate contrară, care să spună că iată, vine papa de la Roma să ne facă nu ştiu ce aici. Orice păstor vine să-şi îngrijească turma.”

Europa Liberă: Câtă apropiere poate exista între biserică şi politică, între biserică şi stat?

Anton Coşa: „Politicul se întâlneşte cu biserica în biserică pentru rugăciune şi biserica se apropie de politică pentru a asigura o corectă îndeplinire a obligaţiilor specifice creştinilor în ceea ce priveşte angajamentul lor pentru soarta polisului, a societăţii.”

Europa Liberă: Dacă îmi amintesc corect, pe parcursul acestor 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, oricare demnitar din Republica Moldova, care a ajuns la Vatican, nu a ratat şansa să-şi facă câteva poze alături de papă. Aceasta ce ar însemna? O poză prinde bine la politician?

Anton Coşa

Anton Coşa

Anton Coşa: „Cum a spus un politician şi chiar îmi amintesc şi o frază: indiferent, dacă voi aduce un mesaj de la sfâtul părinte, măcar să aduc o fotografie. Cred că o astfel de practică nu este numaidecât contrară unor principii corecte de viaţă, de politică.

Dar dincolo de ce se poate crede, această instrumentalizare a bisericii, în general vorbind, este un păcat, este o nedreptate. Biserica poate fi implicată şi târâtă în fel şi fel de incursiuni politice, murdare fără să vrea. Iată de ce poate uneori vigilenţa păstorilor ar trebui să fie mai activă, să stea bine în picioare şi să nu permită astfel de instrumentalizări. Au fost momente când eu însumi am spus, că deşi am dori foarte mult noi, biserica catolică, să contribuim la binele acestei societăţi, totuşi nu am dori să devenim o piesă în buzunarul unui politician, pentru a atrage chiar şi un singur vot.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG