La summit-ul Parteneriatului Estic de la Varșovia, despre Republica Moldova s-a spus că este un elev sârguincios. Așa ne văd funcționarii de la Bruxelles sau așa ar dori să ne vadă, iar oficialitățile de la Chișinău vorbesc despre un mare succes diplomatic. Din păcate, dincolo de aceste încurajări, nu prea mai rămâne loc de iluzii, a observat chiar premierul Poloniei Donald Tusk. Uniunea Europeană nu se află în cel mai bun ceas al istoriei sale. Instabilitatea zonei euro, criza datoriilor obligă marile cancelarii să se concentreze pe problemele interne. Mai este și tradiționala prudență față de Rusia – aceasta tinde să-și extindă influența asupra țărilor incluse în Parteneriatul Estic. Și, să recunoaștem, pentru Franța și Germania – pilonii „vechii Europe” – beneficiile unei relații cu Rusia depășesc ca importanță avantajele extinderii spre Est a Uniunii.
Un punct de vedere de Vitalie Ciobanu
Totuși, marile obstacole pentru apropierea Moldovei de Bruxelles sunt de natură internă. Le putem grupa în trei categorii: 1. Instabilitatea politică, cea care menține spectrul alegerilor anticipate, cu o posibilă schimbare de curs geopolitic, dinspre Vest spre Est. 2. Conflictul transnistrean nerezolvat, în care înregistrăm doar aparența unor preocupări, o agitație convenabilă actualului statu-quo. 3. Nivelul scăzut de viață al cetățenilor, un stat cu instituții nefuncționale, cu o justiție neputincioasă, cu monopoluri economice care nu au fost eradicate în pofida eforturilor actualului guvern. Încât te întrebi: de ce ne laudă europenii? Care sunt „materiile” la care Moldova excelează, dincolo de ajustările tehnice și legislative cerute de adoptarea regimului liberalizat de vize?
Lipsa de progrese alimentează scepticismul moldovenilor. Ultimul sondaj IMAS relevă o scădere a opțiunilor pro-europene, de la cele peste 70 %, cu care eram obișnuiți, la doar 59 %. Nu te poți integra în Europa doar uzând o retorică abundentă pe această temă, ai nevoie și de niște realizări apreciate de electorat. Există, apoi, și alte pericole. În numărul de ieri al ziarului Izvestia, premierul rus Putin notează că ar dori ca spațiul vamal comun, Rusa-Belarus-Kazahstan, să evolueze spre o uniune euroasiatică, iar azi președintele PCRM Voronin a salutat cu entuziasm această idee, pe care o propune drept alternativă la integrarea europeană.
Chișinăul trebuie urgent să facă ceva, dacă mai vrea să prindă „trenul Europei”. Credem că a venit momentul ca Ministerul de Externe să-și regândească strategiile, să ia în considerare ideea președintelui Traian Băsescu privind intrarea Moldovei în „pachetul” Balcanilor de Vest pentru integrare europeană, întrucât rămânând alături de Ucraina și Belarus vom sta încă decenii în afara lumii civilizate.
În paralel cu relansarea „filierei balcanice”, lideri de opinie, reprezentanți ai societății civile repun în discuție proiectul unionist, care nu a fost niciodată abandonat. Unirea însă nu mai este văzută ca un „vis secular”, învăluit în discursuri romantice, eminesciene, ci tratată ca o soluție practică de integrare europeană a Moldovei.
Am discutat destul despre limba și cultura care ne unește, e timpul să vorbim despre proiecte de infrastructură comună, cum ar fi construirea unei linii de cale ferată Chișinău-Iași cu ecartament european, sau conectarea Moldovei la sistemul energetic al României, inclusiv participarea la proiecte de genul Nabucco, de transport a gazului lichefiat pe Marea Neagră, care să reducă efectele șantajului rusesc.
Aflată într-un moment de răscruce, Moldova nu mai poate evita o dezbatere serioasă, lipsită de ipocrizie, asupra soluțiilor – puține! – pe care le are la dispoziție.
© RFE/RL Inc. Reproducerea acestui material se poate face doar cu acordul scris al Europei Libere și/sau al autorului.
