Linkuri accesibilitate

Dirk Schuebel: „Aşteptăm adoptarea legii anti-discriminare şi ne dăm seama de rezistenţa unor anumite grupuri apropiate Bisericii Ortodoxe.”




Unul din argumentele liderului comunist Vladimir Voronin pentru o apropiere mai mare a Moldovei de ţările din vecinătatea estică ar fi că Uniunea Europeană este obosită după ultimul val de extindere și că are problemele sale economice şi financiare complicate. Intr-un interviu în exclusivitate cu postul nostru de radio, cu Diana Răileanu, reprezentatul Uniunii Europene la Chişinău, ambasadorul Dirk Schuebel a vorbit şi despre şansele ca Moldova să obţină ridicarea vizelor pentru spaţiul comunitar şi despre perspectivele pe care i le aduce Moldovei, Parteneriatul Estic şi apropierea de Uniunea Europeană.


Un interviu cu Dirk Schuebel


Europa Liberă: Dle Schuebel, despre rezultatele pe care le-a obţinut Republica Moldova la Summitului Parteneriatului Estic s-au auzit şi laude dar şi nemulţumiri. Dvs ce aprecieri aţi da?

Dirk Schuebel:
„Cred că Summitul Parteneriatului Estic a fost un succes pentru Republica Moldova, chiar dacă nu toate visurile au devenit realitate. Când spun acest lucru mă refer la perspectiva europeană pe care spera Republica Moldova să o obţină, adică recunoaşterea că poate deveni membru al Uniunii Europene dacă va întruni toate condiţiile necesare aderării.

De asemenea, nu a fost stabilit un termen clar în ceea ce priveşte obţinerea unui regim liberalizat de vize. Probabil, scopul Summitului a fost să treacă în revistă obiectivele care au fost atinse pe durata a doi ani, care au trecut de când Republica Moldova a început dialogul cu UE, şi ce se poate face pe viitor.

Pe de altă parte, în cadrul Summitului Republica Moldova a obţinut un rezultat foarte bun în ceea ce priveşte negocierile Acordului de Liber-Schimb. În declaraţia finală se arată că aceste negocieri pot începe până la finele acestui an, desigur dacă toate condiţiile vor fi îndeplinite.”

Europa Liberă: La ce vă referiţi când spuneţi „toate condiţiile vor fi îndeplinite”?

Dirk Schuebel:
„Am să vă dau un exemplu: ne dorim ca Legea privind protecţia concurenţei să fie în concordanţă cu acquis-ul comunitar. Noi depunem toate eforturile pentru a susţine Guvernul şi credem că în curând va apărea această lege care va fi, de asemenea, acceptată de comunitatea oamenilor de afaceri. Legea privind protecţia concurenţei este o precondiţie pentru începerea negocierilor privind Acordul de Liber Schimb.”

Europa Liberă: Declaraţia finală a Summitului de la Varşovia constată că Republica Moldova a avansat în negocierile privind liberalizarea regimului de vize, fără a se face trimitere la un termen concret. Ce mai rămâne de făcut?

Dirk Schuebel

Dirk Schuebel

Dirk Schuebel: „În primul rând a fost un mare succes că Republica Moldova a reuşit să înceapă negocierile privind liberalizarea regimului de vize în iulie anul trecut, la puţin timp după ce şi-a asumat să îndeplinească un şir de reforme. De la început s-a stabilit că dialogul va avea un „rezultat deschis”, ceea ce înseamnă că nu se va obţine un regim liberalizat de vize dacă nu se vor îndeplini toate condiţiile şi dacă nu va exista un acord politic din partea Uniunii Europene.

În ultima perioadă nu am auzit să se vorbească despre „un dialog cu rezultat deschis”, ceea ce înseamnă că la o anumită etapă, nu ştim care, Moldova va obţine un regim liberalizat de vize. Trebuie să împărţim negocierile în două etape. Astăzi suntem la etapa întâi, în care Republica Moldova a obţinut anumite rezultate. În următoarele săptămâni urmează ca un grup de experţi din partea Uniunii Europene să vină la Chişinău şi sperăm că în baza analizelor ce vor fi realizate de experţii noştri vom şti exact dacă Moldova va trece la cea de-a doua etapă de negocieri şi ce urmează să întreprindă.”
Europa Liberă: Ce presupune a doua fază a negocierilor?

Dirk Schuebel:
„Punerea în aplicare a legislaţiei adoptate în faza întâi. Desigur, acest proces, de
asemenea, va trebui monitorizat îndeaproape. În acest context, aş vrea să amintesc că aşteptăm adoptarea legii anti-discriminare. Înţelegem că este dificilă adoptarea acestei legi, nu suntem orbi şi ne dăm seama de rezistenţa unor anumite grupuri apropiate Bisericii Ortodoxe. Oricum, adoptarea acestei legi este parte a dialogului privind liberalizarea regimului de vize şi sper că în curând va putea fi adoptată de Parlament ca să putem înainta în negocieri.”

Europa Liberă: La Summitul Parteneriatului Estic, preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili vorbea despre un termen foarte clar pentru Georgia: 10 ani de aderare la UE. Pentru Moldova ar fi realist un asemenea termen?

Dirk Schuebel:
„Este foarte dificil să vorbesc despre un termen concret. Din nou, cred că Republica Moldova trebuie să îşi facă temele pe acasă. Oricum, cred că toată lumea înţelege că astăzi ţara nu este gata să adere la Uniunea Europeană.

Sfatul meu pentru autorităţi este să continue să
Sfatul meu pentru autorităţi este să continue să lucreze din greu...

lucreze din greu, pentru că în ultimii doi ani au fost obţinute rezultate bune inclusiv în relaţiile noastre bilaterale.

Din câte cunosc, Republica Moldova a obţinut rezultate foarte bune în cadrul celei de-a doua runde de negocieri asupra Acordului privind Spaţiul Aerian Comun care a avut loc ieri, la Brussels, şi cel mai probabil în curând vom finaliza aceste negocieri.

De asemenea, autorităţile trebuie să ducă la bun sfârşit reformele pe care şi le-a asumat, cum ar fi reforma justiţiei. Sunt domenii cruciale pentru noi, în care am vrea să vedem progrese clare.”

Europa Liberă: Dle Schuebel, lumea se întreabă: de ce Republicii Moldova i s-ar potrivi mai bine Parteneriatul Estic, alături de Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, decât grupul ţărilor din Balcanii de Vest?

Dirk Schuebel:
„În primul rând, nu este o alegere pe care o poate face Republica Moldova, ţinând cont de faptul că ţările din Balcanii de Vest au început mai devreme reformele, prin urmare au atins anumite rezultate, iar unele ţări cum este Croaţia, poate să devină în curând membră a UE.

Moldova are toate şansele să obţină acelaşi rezultat dacă depune efort şi continuă reformele. Principiul care va fi aplicat în cazul Parteneriatului Estic este „more for more” adică cu cât mai multe reforme vedem cu atât mai multă finanţare oferim şi cu atât ţara este mai aproape de UE din punct de vedere economic şi politic.”

Europa Liberă: Problema transnistreană este un subiect foarte sensibil. Zilele trecute un grup de experţi opina că pentru prima dată în ultimii 20 de ani Chişinăul are mai multe oportunităţi de soluţionare a conflictului transnistrean. Împărtăşiţi această opinie?

Dirk Schuebel:
„Am avut plăcerea să particip la negocierile informale în ultimul an şi jumătate, şi pot spune că într-adevăr am obţinut rezultate bune. S-a ajuns la un consens privind începerea oficială a negocierilor, sperăm că asemenea negocieri vor avea loc anul acesta sub preşedinţia lituaniană a OSCE.

Un succes, în opinia mea, este întâlnirea între premierul Vladimir Filat şi Igor Smirnov în Germania, la începutul lunii septembrie. Desigur e una reluarea negocierilor şi e cu totul altceva obţinerea unor rezultate concrete. Personal, cred că pentru început ar trebui să ne axăm pe subiecte care nu necesită un efort exagerat, sau cum obişnuim să le numim „low hanging fruits” adică „fructe pe care poţi să le ajung cu mâna”.

Un asemenea fruct cred că este reluarea traficului feroviar de mărfuri între Chişinău, Tiraspol şi Odesa care a fost blocat pentru mai mulţi ani. De asemenea, cred că se pot obţine progrese şi în ceea ce priveşte reconectarea telefoniei fixe între ambele maluri ale Nistrului.”

Europa Liberă: De aproape doi ani Republica Moldova se află într-o criză politică. Unii experţi afirmă că Uniunea Europeană poate obosi de această criză. Aşa să fie?

Dirk Schuebel:
„Cred că cei mai obosiţi ar trebui să fie cetăţenii Republicii Moldova care aşteaptă din partea politicienilor pe care i-au ales să rezolve această criză. Continui să cred că soluţia poate fi găsită doar prin negocierile între cele patru partide parlamenetare. Sper că va fi identificată o soluţie legală, astfel încât să fie evitate noi alegeri parlamentare care ar putea stagna reformele începute.”

Europa Liberă: Dar dacă vor avea loc noi alegeri parlamentare înseamnă acest lucru că Uniunea Europeană îşi va retrage susţinerea morală şi financiară oferită Republicii Moldova?

Dirk Schuebel:
„Desigur că nu. Alegerile sunt semnul democraţiei, însă modul în care au loc ele în Republica Moldova în ultimul timp nu reprezintă un proces normal ci, mai curînd, o dovadă că ţara a atins cotele unei democraţii tânere şi încă îşi mai caută calea.

Noi rămânem fideli principiului „more for more”, adică oricum vă vom oferi suport financiar, dacă vom vedea că reformele continuă şi că angajamentele asumate de Guvern rămân valabile.”
XS
SM
MD
LG