Linkuri accesibilitate

Amânarea unor noi plăți către Atena ar putea semnala că zona euro pregătește un ajutor mai substanțial decât o simplă nouă tranșă de 8 miliarde de euro.



Miniștrii de finanțe din zona euro au decis că Grecia poate aștepta până la mijlocul lunii noiembrie noi fonduri comunitare pentru consolidarea situației ei bugetare. Decizia a fost luată la o lungă ședință ținută în noaptea de luni spre marți la Luxemburg. La sfârșitul ei președintele zonei euro, Jean-Claude Juncker, a calificat drept „zvonuri” speculațiile că Grecia va fi lăsată să intre în incapacitate de plată sau că va ieși din zona euro. Detalii are Mircea Țicudean.

Grecia poate aștepta până la mijlocul lui noiembrie



Grecia aștepta de la reuniunea din Luxemburg deblocarea unei noi tranșe de opt miliarde de euro din creditul în valoare totală de 110 miliarde.

Dar la sfârșitul ședinței președintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker a insistat că Atena va fi în stare să plătească datoriile curente, dacă i se promite că va primi următoarea tranșă măcar luna viitoare.

Juncker a respins categoric, în aceeași declarație, ideea că zona euro ar fi intrat în criză de idei și de mijloace în privința Greciei. Juncker a spus că la ședința de la Luxemburg niciunul dintre miniștrii zonei euro nu a recomandat ca Grecia să fie lăsată să dea faliment și nici ca Grecia să părăsească zona euro. „Mă simt dator să dezmint toate aceste zvonuri”, a conchis Juncker.

Agențiile de presă scriu că amânarea unor noi plăți către Atena la întâlnirea de la Luxemburg ar semnala că zona euro pregătește un ajutor mai substanțial decât o simplă nouă tranșă de 8 miliarde de euro.

Potrivit Associated Press, ministrul de finanțe al Belgiei, Didier Reynders, a spus după ședință că situația Greciei va fi discutată din nou luna aceasta la un summit european și că acolo va fi aprobată probabil consolidarea fondului de salvare de 440 de miliarde de euro, numit oficial „Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară”.

În vară liderii europeni au căzut de acord ca fondul de salvare să aibă atribuții sporite, putând fi folosit de pildă pentru cumpărarea unor obligațiuni guvernamentale sau pentru recapitalizarea băncilor.

Această schimbare a fost aprobată deja de parlamentele tuturor țărilor din zona euro cu excepția Slovaciei, care ar urma s-o ratifice și ea luna aceasta.

Dar economiștii spun că în afara puterilor sporite, fondul de salvare european mai trebuie să fie mărit - ceea ce nu este pe placul tuturor guvernelor din zona euro. Associated Press anticipează că în zilele și săptămânile următoare experții și liderii zonei euro vor trebui să găsească metode de a suplimenta fondul fără să irite prea mult electoratele deja exasperate de ajutorarea Greciei. Cel mai probabil este că noile măsuri vor fi formulate în așa fel încât să nu fie nevoite să treacă prin toate parlamentele țărilor din zona euro.

Tot Associated Press scrie că liderii europeni continuă să facă presiuni asupra Atenei, chemând-o să-și reducă deficitul bugetar, dar în sinea lor știu foarte bine că oricâte reduceri ar face grecii, tot nu vor fi în stare să plătească la timp toate datoriile publice - așa că noile fonduri din exterior vor fi necesare, mai devreme sau mai târziu.

Ultimele evoluții din criza europeană a datoriilor au făcut ca moneda unică euro să atingă cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni în raport cu dolarul american.
XS
SM
MD
LG