Linkuri accesibilitate

Lucia Cucu: e nevoie de o strategie naţională de integrare a minorităţilor.




De trei ani o organizaţie a trainerilor europeni,care se numeşte pe scurt ANTEM, cu suportul Înaltului Comisariat al OSCE pentru Minorităţi Naţionale (Haga), derulează pentru funcţionarii alogeni cursuri gratuite de limba română. Cu success, pentru că numărul celor interesaţi creşte constant. Iar rezultatele ar fi mai vizibile dacă s-ar implica şi statul mai mult, lucru pe care îl cer constant şi reprezentanţii minorităţilor. O relatare de Lucia Diaconu.


Cum învață limba română alogenii din Moldova




După ce a ajuns în fruntea primăriei, Alexei Şelemin din Călărăşeuca, sat din raionul Ocniţa cu o populaţie majoritară de etnie ucrainiană, s-a văzut nevoit să se înscrie la cursurile de română. „Nu aveam nevoie mai înainte. Dar acum şi obligaţii de serviciu am, aşa că trebuie să cunosc româna. Toate documentele sînt în română, toate adunările, manifestările au loc în limba de stat. Şi cum eu sînt vorbitor de rusă trebuie să mă conformez.”

Dascălii care îi învaţă pe alogeni spun că cea mai mare provocare e să îi determini pe funcţionarii care trec cursurile să şi vorbească în limba de stat. De regulă, aceştia rămîn prizonierii rutinei sau, aşa cum recunoaşte Ala Şişcova din Taraclia, sînt demotivaţi din cauză că nu prea au cu cine vorbi româneşte: „Este dificil pentru mine, deoarece noi nu avem mediu de comunicare în această limbă, noi comunicăm doar la cursuri şi unde şi unde la serviciu sau cînde venim la Chişinău şi restul vorbim numai în rusă şi mai mult în bulgară, iar limba română rămîne pe ultimul loc.”

Că acesta ar fi cel mai mare impediment în însuşirea limbii de stat spun şi autorităţile găgăuze, care prin lipsa mediului prielnic de comunicare argumentează situaţia de astă-vară, cînd 44 de elevi din regiune nu au luat bacalaureatul la limba română. Ca limba română să fie cunoscută mai bine în mediul alogenilor, şeful-adjunct al Direcţiei de învăţămînt de la Comrat Maria Sircheli susţine că e nevoie de un program de stat cu finanţare sigură pe termen lung: “Noi vrem să studiem limba română, eu însămi am frecventat aceste cursuri. Noi primim toate documentele în limba de stat. Dar fără un mediu de comunicare ne este greu să cunoaştem limba la acel nivel care ni se cere acum. Totuşi este nevoie de sprijinul statului pentru studierea limbii oficiale de către vorbitorii de rusă.”

Şi Lucia Cucu, directoarea Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova, cea care organizează de 3 ani cursuri de studiere a limbii române pentru funcţionarii de alte etnii, constată nevoia unei strategii naţionale de integrare a minorităţilor: “Noi în Moldova lucrăm separat, grădiniţa lucrează separat, şcoala separat şi universităţile la fel. Iar formările continue se fac în dependenţă de posibilităţile financiare. Dacă noi vom avea un sistem întreg începînd de la grădiniţă şi terminînd cu formarea coninuă eu cred că nu vor mai fi atîtea necesităţi ca să se cheltuiască bani pentru integrarea lingvistică a vorbitorilor de alte limbi. ”

Autorităţile spun că au în vedere această soluţie, dar reproşează etniilor minoritare interesul minim pentru studierea limbii române. Iată ce a declarat Europei Libere vicepremierul Mihail Moldovanu: “De a studia limba română nu cred că ne trebuie multe strategii sau programe naţionale. Noi la nivel de finanţare facem tot posibilul ca să ajutăm minorităţile naţionale ca să studieze limba. Trebuie să fie dorinţă şi din partea lor.”

După divergenţele de astă-vară ce s-au iscat între Chişinău şi Comrat, urmare a refuzului ministerului educaţiei să-i lase pe liceenii găgăuzi repetenţi la română să mai susţină o dată examenul de Bacalaureat, autoritatea din educaţie a decis din această toamnă, cu titlu de experiment, să introducă în unele şcoli pentru alogeni predarea nu doar a limbii române dar şi a unor seturi de discipline curriculare în română.
XS
SM
MD
LG