Linkuri accesibilitate

Condamnarea regimului comunist nu e un moft, ci o obligativitate istorică.



Editura Cartier din Chişinău a lansat volumul „Fără termen de prescripție. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa”, coordonat de istoricii Sergiu Musteață şi Igor Caşu. La lansarea oficială a fost prezentă şi corespondenta Europei Libere Alla Ceapai.

Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa



În prima parte a lucrării se relatează despre experienţa mai multor ţări ex-socialiste cum ar fi România, Estonia, Cehia, Lituania şi Slovacia, în studierea, dar şi condamnarea comunismului. Mai multe ne spune doctorul în istorie Ludmila Coadă: „Începînd cu represiunile comuniste, continuînd cu alte atrocităţi sau crime pe care le-a întreprins regimul comunist din aceste state şi terminînd de fapt cu descrierea şi analiza instituţiilor care s-au creat pentru a examina, aprecia regimul comunist din ţările respective.”

Ludmila Coadă

Fiind una dintre primele cititoare a lucrării, Ludmila Coadă, ne povesteşte ce impresii i-a lăsat acest studiu: „Comunismul a fost un pericol, a fost un cancer al societăţii şi el trebuie condamnat pentru a nu mai admite şi în viitor apariţia unor astfel de instituţii sau regimuri totalitare. Pînă la urmă ar fi important în cazul Republicii Moldova dat fiind dispersarea sau divizarea societăţii tocmai pe motive vizînd trecutul.”

A doua parte a cărţii este un studiu critic asupra regimului comunist din Moldova, care se concentrează asupra deportărilor staliniste, represiunilor politice din 1938 şi foametea din 1947. Ceea ce citim aici este munca membrilor Comisiei privind studierea şi aprecierea regimului totalitar comunist din Moldova, creată anul trecut prin decretul preşedintelui interimar Mihai Ghimpu. În opinia profesoarei de istorie, Svetlana Suveică accentul este pus pe necesitatea condamnării regimului totalitar comunist în Republica Moldova: „Autorii acestui studiu vorbesc despre faptul că într-o societate este necesar de a condamna ceea ce a marcat din punct de vedere negativ istoria ei. Pînă la urmă este vorba şi de condamnarea individuală. Şi pe mine de exemplu m-a marcat o frază a profesorului Igor Caşu în care spune că libertatea individuală este cea care duce la subminarea regimului. ”

Sergiu Musteață
Directorul de departament în Institutul de Investigare a Crimelor comunismului din România, Adrian Cioflîncă vorbeşte din experienţa României şi anume ce schimbări produce în societate comdamnarea oficială a comunismului: „Momente simbolice, publice prin care statul se distanţează oficial de ceea ce a fost înainte, se deschid arhive, se introduce în programa şcolară studiul comunismului. Condamnarea comunismului e un fel de temelie.”

L-am întrebat pe unul dintre coordonatorii volumului „Fără termen de prescripţie”, istoricul Sergiu Musteaţă, la ce bun e să vorbim astăzi despre comunism în Moldova: „Mentalitatea noastră este coruptă de valorile şi ideologia regimului totalitar comunist, mulţi dintre noi trăiesc cu nostalgia trecutului. Iar nedorinţa de a cunoaşte şi nedorinţa de a condamna probabil vine din frica faţă de o istorie victimizantă, pe de altă parte, probabil este o lipsă de curaj a politicului moldav care nu vrea să-şi asume această responsabilitate de al condamna, vorbim de o condamnare simbolică.”

Condamnarea regimului totalitar comunist nu e un moft, ci o obligativitate istorică, spun specialiştii.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG