Linkuri accesibilitate

De vorbă cu Alexandru Ursu și Larisa Voloh despre un proiect de viitor.




Datele statistice arată că 95% din necesarul energetic al ţării este asigurat din importuri. Pe de altă parte, spun experţii, Republica Moldova are un potenţial mare de producere a energiei din surse regenerabile, adică din paie şi alte deşeuri cerealiere, care este, deocamdată, neexploatat. Nouă sate din raionul Ştefan Vodă au acceptat să asigure încălzirea şcolilor şi grădiniţelor arzând paie în cadrul proiectului „Energie şi Biomasă” lansat de PNUD Moldova. Despre beneficiile şi şansele de success ale proiectului discutăm astăzi cu managerul proiectului Alexandru Ursul şi cu primarul satului Palanca, Larisa Voloh.

Alexandru Ursul
Alexandru Ursul: „Proiectul „Energie şi Biomasă” vine cu propunerea de a folosi sursele de combustibil local, nu cărbune, nu gaz, dar sursele care sunt pretutindeni în jurul nostru.




Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Alexandru Ursul și Larisa Voloh despre energia termică alternativă, beneficiile și șansele ei în R. Moldova

Acestea sunt surse din resturile care rămân din activităţi din agricultură sau alte activitati care se intampla la nivel rural: crenguţe, paie, viţa de vie şi multe altele, care oricum lumea le foloseşte astăzi, dar intr-un mod mai simplu, în niste sobe construite cu forţe proprii, care nu sunt prea eficiente.

Proiectul vine cu propunerea de a convinge populaţia rurală, unde se află această sursă şi este cea mai accesibila din sursele regenerabile, să treacă la alte tehnologii mai moderne de ardere a biomasei, care are un randament mai mare şi o eficienţă mai mare.”

Europa Liberă: Din câte am înţeles şi costurile sunt mai mici, deci daca vorbim despre economie, care sunt in comparaţie cu cele pentru încălzirea cu gaze naturale?

Alexandru Ursul:
„Cel puţin de 3 ori mai ieftin decât gazul şi cel puţin de 2 ori mai ieftin decât cărbunele. Dacă la cărbune costă 900 de lei, o gigacalorie produsă cu biomasa costă 350 de lei..”

Europa Liberă: Să vorbim puţin despre partea practică, cand spunem ca omul să se încălzească cu paie, mulţi ar putea să-şi închipuie că vorba de o mână de paie aruncată în foc. La modul practic cum se întâmplă?

Alexandru Ursul:
„Noi suntem conştienţi de faptul că cuvantul „paie” înseamna ceva învechit, ceva cu colb, nu prea comod. Noi vrem să aducem la cunoştinţă beneficiarilor noştri că paiele au o capacitate foarte mare de energie, trebuie doar corect arsă. 1 kg de paie produce atâta energie cât 600 de grame de cărbune.

Modalitatea de utilizare a biomasei nu este doar cu furca. Este echipament special, care le formează, să zicem, intr-un standard de combustibil care poate fi uşor de mânuit şi în mod mecanic, şi in mod manual. Sunt mai multe tipuri de combustibil produs din paie, din resturi de activitati de producere a cerealelor, sunt baloturi, bricheţi, pileţi.

Pe toate aceste tipuri de combustibil sunt tehnologii care transforma paiele intr-o forma de combustibil, intr-un standard de dimensiuni mai mari, pentru un tip de tehnologie, si de dimensiuni mai mici pentru alt tip, care sunt foarte comode in utilizare. Cel putin nu mai putin comod decat cu carbunele.”

Europa Liberă: Domnule Ursul, o bună parte dintre localităţile şi gospodariile din ţară sunt gazificate. O gospodarie care are o centrală termică de gaz poate folosi brichete? Adaptarea costă scump?

Alexandru Ursul:
„Aşa cazuri deja intalnim. Unele localitati, evident ca din cauza costurilor mari la gaz, doresc să treacă la incalzirea cu biomasă. Unica solutie de trecere este următoarea: sistemul de incalzire ramane cel existent, punctul de conexiune al sistemului existent cu noul cazan pe ardere a biomasei se contruieşte din nou şi se construieşte o centrală termică cu cazanul nou.

Cazanele la gaz nu pot fi adaptate la arderea biomasei, dar in cazul dat noi recomandam satelor să nu demonteze sistemul existent, să-l lase ca sistem de rezervă, sa instaleze un cazan nou. In asa mod costul investitiei este mult mai mic, iar eficienţa este mult mai mare. Că daca ceva se intampla, o secetă, atunci poate fi facuta trecerea sistemului de la biomasă la gaz.”

Europa Liberă: Daca o buna parte din gospodarii ar trece la energie alternativă, sa inteleg ca asta ar face Moldova mai putin dependentă de sursele energetice din străinătate, pe care le importă din Federaţia Rusă sau alte ţări.

Alexandru Ursul:
„Este adevărat, Moldova este aproape integral dependentă de importul surselor de energie. Gaz importă, energie electrica importăm, cărbune. De aceea, trecerea la utilizarea surselor locale nemijlocit vin cu o valoare foarte mare de a micsora dependenţa aceasta de import.

În primul rand această tehnologie este foarte benefică

pentru zona rurală, unde se află combustibilul dat, el este foarte accesibil şi unde conditiile de utilizare a lui sunt mult mai eficient decât intr-un oraş mare. De aceea, chiar daca vom implementa proiectul integral in patru ani, noi vom reusi, cu toata capacitatea instalatiilor, sa producem cca 50 de megavaţi de caldură anual.

Este adevărat ca cu un sigur proiect noi nu am face Moldova independentă de import. Daca sa vorbesc in alte cifre, din tot potentialul de energie termică care poate fi produsa din sursele de biomasă, proiectul „Energie şi Biomasă” poate acoperi cu toata capacitatea pana la 5%. Este primul pas, noi intelegem, dar este foarte important, trebuie făcut.”

*

Grădiniţele şi şcolile din nouă sate din raionul Ştefan Vodă se vor încălzi, așadar, prin arderea paielor, inclusiv satul Palanca. Am aflat că localitatea a fost gazificată în 2008, dar că acum a decis să treacă la încălzirea alternativă, adică cea cu paie. De ce? Am întrebat-o pe doamna Larisa Voloh, primar în localitatea Palanca.

Larisa Voloh
Larisa Voloh: „Nu putem zice că nu este un mod comod de a te incalzi cu gaze naturale, din pacate este foarte costisitor, tinand cont de ultimile scumpiri.


Foarte multi locuitori au intampinat această gazificare a localităţii cu braţele deschise, cu bucurie, sperând ca intr-un fel isi vor creea nişte condiţii mai usoare. Din pacate s-a dovedit ca este mai comod, dar mult mai costisitor. Astazi atât localnicii, cat şi cei din administraţia publica incercam sa gasim nişte modalităţi de alternativă, pentru că, practic, bugetele noastre nu sunt in putinţa de a achita costurile lunare, facturile care vin pentru gazele naturale.”

Europa Liberă: Banuiesc ca ati facut şi nişte calcule. Să vorbim de exemplu despre încălzirea şcolii sau grădiniţei. Cât cheltuiaţi ca să incalziti aceste instituţii cu gaze, aproximativ, şi cu cate procente ati economisi acum?

Larisa Voloh:
„Cea mai costisitoare pentru noi este instituţia şcolară. La gaze naturale practic in acest an sumele care au fost alocate pentru incalzire pe intreg anul au fost epuizate inca in luna aprilie, la moment suntem in cautarea unor noi surse financiare pentru a ne conecta si a ne incalzi in sezonul rece care urmează sa inceapa in luna octombrie.

Noi intuim ca in jurul la 30% vom fi in minus in cazul in care vom trece la surse de alternativă, la
Iarna la Palanca

paie balotate. Plus la toate, nu depindem de un furnizor, care si el e dependent de alt furnizor din externe. Singuri vom incerca să ne aranjăm, tinand cont de necesitatile pe care o sa le avem. De surse nu cred ca vom duce lipsă, pentru ca avem atreprenori in localitate, care ne vor furniza paie in masura necesitatilor pe care le vom avea.”

Europa Liberă: Producatorii din localitate cum au intalnit această idee? Asta inseamna ca nu-şi mai lasă paiele pe dealuri, isi vor face nişte bani in plus.

Larisa Voloh:
„Sincer, toti producatorii de cereale din localitate au fost foarte binevoitori, ne-au pus la dispozitie scrisorile de intentie ca sunt gata sa colaboreze cu noi in cazul in care noi vom procura de la ei paiele balotate.

Cei care nu au utilaj au gasit modalitati de a arenda de undeva utilajul numai pentru a balota paie ca sa ni le pună la dispozitie. Adica lumea intelege ca suntem pusi in situatia in care trebuie sa gasim alte mijloace pentru a iesi cumva din situaţia in care suntem la moment.”

Europa Liberă: Poate o gospodarie sau o instituţie care pana acum are un cazan termic pentru gaze naturale sa treaca la incalzire cu paie? Nu sunt costuri, nu trebuie sa schimbe tot sistemul?

Larisa Voloh:
„Nu, costurile vor fi foarte minime, adica pur si simplu reformam punctul termic, adica gazele naturale vor fi de rezerva, de bază vor fi paiele balotate. Ramân ambele centrale.”

Europa Liberă: Oamenii din localitate ce spun? Din cate am inteles anul acesta va trece la energie alternativa gradiniţa, şcoala,
La Palanca

primăria, dar oamenii din localitate ce spun? Vor şi ei? Nu se gandesc ca intorcandu-se la paie parcă ar face un pas înapoi?

Larisa Voloh:
„De fapt au fost poate câţiva ani in urmă mai sceptici, cand au inceput sa treacă la paie primele localitati. Noi avem deja o experienţă foarte bună la Antoneşti, Volentir, Caplani, localităţi care au mers inaintea noastră şi deja cunosc faptul ca nu este niciun pericol.

Sper ca dupa ce vor vedea economiile noastre la şcoală, foarte mulţi vor căuta cazane de acestea şi pentru gospodariile private, fie la peleţi, fie la brichete, fie la paie, pentru că se merită.”
XS
SM
MD
LG