Linkuri accesibilitate

Vitalie Condraţchi: „Cu siguranţă, aceşti bani sunt puţini pentru un trai decent.”




Noi date publicate despre minimul de existenţă, veniturile şi cheltuielile populaţiei, aşa cum au fost la sfârşitul primei jumătăţi a acestui an. Ce trebuie să înţelegem din jocul cifrelor pe care-l urmărim în statistici? Trăieşte oare mai bine sau mai rău, dincolo de statistici, cetăţeanul Republicii Moldova? Vom căuta răspunsuri cu jurnalistul şi analistul economic Vitalie Condraţchi.

Europa Liberă: Dle Condraţchi, o analiză a minimului de existenţă, a veniturilor şi a cheltuielilor populaţiei nu este un produs destinat chiar tuturora, ca mămăliga, de exemplu. Pentru că este necesară, totuşi, niscaiva educaţie economică pentru a putea trage anumite concluzii din modul în care se aliniază fel de fel de cifre şi indicatori.

Interviul dimineții la Europa Liberă: Vitalie Condrațchi despre statistici și calitatea vieții


Pentru oricine însă este important să înţeleagă un lucru simplu din aceste comunicate sau analize – viaţa s-a îmbunătăţit sau a devenit mai proastă? Foarte general vorbind: ce v-aţi permite să constataţi în urma celor mai proaspete date despre minimul de existenţă, veniturile şi cheltuielile populaţiei? E mai bine, e mai rău pentru populaţie?

Vitalie Condraţchi:
„Viaţa a devenit mai veselă, aş spune citând un lider sovietic. Bine, cu cifrele

nu te pui, cum s-ar spune. Acestea arată că veniturile salariale au crescut cu aproape 8 la sută în trimestrul II al anului curent în comparaţie cu 2010.

În acelaşi timp, au crescut şi preţurile, respectiv dacă scădem din creşterea veniturilor creşterea preţurilor, rezultă că veniturile reale au crescut cu aproape 8%, veniturile reale ale populaţiei. În acelaşi timp, această analiză a Ministerului Economiei indică faptul că au crescut cu 7,1% preţurile la produsele incluse în indicele preţurilor de consum, ceea ce înseamnă că sunt produse de strictă necesitate, ceea ce a afectat în primul rând populaţia mai săracă, chiar dacă inflaţia este în general numită un impozit suplimentar pentru săraci.”

Europa Liberă: Deci, iată, populaţia mai săracă nu trăieşte chiar atât de vesel ca ceilalţi. Când se spune că, în termeni reali, veniturile populaţiei s-au majorat cu aproape 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar cheltuielile populaţiei s-au majorat cu 4,6%, în aceeaşi termeni reali; ar trebui să înţelegem că cetăţeanul câştigă mai mult, dar consumă mai puţin sau care ar fi concluzia aici?

Vitalie Condraţchi:
„Aceste date reprezintă o extrapolare a Biroului naţional de Statistică pe un grup de gospodării casnice. Sunt incluse la venituri veniturile salariale, care reprezintă mai mult de jumătate din aceste venituri. Deci, plăţile salariale reprezintă 43,9 la sută din aceste venituri disponibile. În acelaşi timp, gospodăriile casnice mai primesc şi prestaţii sociale, remitenţe, bani de peste hotare. Acestea reprezintă aproape 15 la sută din venituri…”

Europa Liberă: Iertaţi-mă că vă întrerupt, dar remitenţele de exemplu se regăsesc în aceste cifre ale Biroului de statistică?

Vitalie Condraţchi:
„Da, iată un alineat din acest comunicat spune că veniturile, plăţile salariale reprezintă 43,9 la sută din veniturile disponibile ale populaţiei, iar remitenţele - 14,4 la sută. În acelaşi timp, Biroul Naţional de Statistică ia în calcul şi faptul că populaţia de la ţară mai primeşte, mai are şi anumite produse proprii, din agricultura de subzistenţă cum se numeşte, din agricultura de pe loturile de lângă casă.”

Europa Liberă: De fapt, la ce folosesc aceste informaţii? Sau, altfel spus, în ce măsură modifică aceste date politicile economice şi sociale ale statului ?

Vitalie Condraţchi:
„Sigur, aceste date sunt folosite pentru prognozarea diferitor politici. În primul rând poate fi vorba despre politicile bugetar-fiscale, despre prognozarea bugetului, bugetului pentru asigurări sociale şi dacă înainte ele erau mai mult sau mai puţin de uz intern, iată că în ultimul timp ele au început să fie date publicităţii pentru publicul larg.”

Europa Liberă: De ce? Erau considerate secret? Deci, calitatea vieţii, modul în care trăieşte omul era considerat un lucru care trebuia pus sub preş?

Vitalie Condraţchi:
„Nu, nu neapărat. Erau totuşi date publice, dar erau pur şi simplu publicate pe site. Poate face parte din politica de transparenţă a autorităţilor.”

Europa Liberă: Nu există, cred cetăţean, în această ţară – poate cu excepţia naivilor cronici – care să considere că există o diferenţă uriaşă între datele statistice, cifre şi realitate. Cum se explică această situaţie, dacă admitem că este adevărat ce vă spun?

Vitalie Condraţchi:
„Într-adevăr, constatarea are dreptul la viaţă şi vreau să vă amintesc că aceste date reprezintă o extrapolare, un sondaj făcut de Biroul Naţional de Statistică în câteva mii sau sute de gospodării casnice. În acelaşi timp, cum spunea şi ministrul economiei acum câteva săptămâni, faptul că economia creşte în acest an nu înseamnă că imediat se va vedea şi în veniturile salariale, iar faptul că a crescut în ultimii doi ani după criză iată că a început să se vadă. În venituri salariale, în reducerea şomajului, care iată a scăzut de la 7 la 6,2 la sută, cu aproape 12 mii de persoane. Probabil că aşa şi este.”

Europa Liberă: Dle Condraţchi, dv. aveţi şi experienţă jurnalistică, aţi vorbit chiar de la acest microfon odată, aţi consultat diferite structuri guvernamentale în probleme economice. Dintr-o asemenea perspectivă, mai largă ca să spunem aşa, cum să explicăm faptul că potrivit acestor date, potrivit minimului de existenţă, majoritatea populaţiei trăieşte la nivelul acestui minimului de existenţă? Adică cheltuieşte aproape exact cât este necesar pentru nişte produse alimentare, nealimentare, servicii ş.a.m.d. ca să existe. Or, toată lumea îşi dă seama că nu este chiar aşa. Unii o duc extrem de prost, alţii – totuşi trăiesc un pic mai bine de acest minim de existenţă. Prin ce se explică – statisticile sunt proaste, lumea este făţarnică, sau cum să zic, ruşinată să spună ce venituri are sau există şi alte explicaţii?

Vitalie Condraţchi:
„Probabil din toate câte un pic. Pentru că dacă ne uităm la statistica Băncii Naţionale privind depozitele populaţiei în bănci, acestea au crescut cu 4 miliarde de lei în acest an şi reprezintă 29 miliarde de lei. În acelaşi timp, poate nu toate remitenţele sunt reflectate în statistici, nu toate gospodăriile intervievate au declarat remitenţele. Sau poate nu beneficiază de aceşti bani, respectiv nu i-au declarat. Probabil sunt mai mulţi factori.”

Europa Liberă: Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a constituit 3302,0 lei. Se poate trăi cu doar atât? O familie tânără, de exemplu, ar da totul doar pe chiria unei locuinţe…

Vitalie Condraţchi:
„Cu siguranţă că aceşti bani sunt puţini pentru un trai decent. Dar înainte de a ne întreba cât trebuie să primim, ar trebui să ne întrebăm şi despre productivitatea muncii. Această dilemă, trebuie să facem legătură între aceste două lucruri permanent.”

Europa Liberă: E limpede, dar o familie tânără cred că ar fi dornică să manifeste cel mai înalt randament de muncă numai să trăiescă decent şi să poată asigura un viitor copiilor. Probabil că acest volum al salariului nu este chiar acel pe care îl aduce bărbatul acasă, în familie. Există o întrebare – dacă totuşi aceste cifre, date care apar în comunicate statistice sunt uşor denaturate, sau nu ţin cont, spuneaţi, de remitenţe ş.a.m.d., ce rost mai are să le foloseşti ca un fel de fundament pentru politicile sociale, economice, odată ce nu reflectă realitatea sută la sută?

Vitalie Condraţchi:
„Bine, deocamdată aceasta avem. Poate că într-adevăr oamenii declară că la un loc de muncă au 3 mii de lei, dar poate au două locuri de muncă şi atunci se calculează aceleaşi 3 mii de lei ca venit mediu.”

Europa Liberă: Dle Condraţchi, să citez un pic din acelaşi comunicat: „Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar – 43,2%, şi mai la vale, pentru învăţământ, spre exemplu, s-a cheltuit în trimestrul II al acestui an 1,1%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale. Deci, înţelegem că se crede în R. Moldova în continuare mai mult în mâncare, dar nu şi în ştiinţa de carte? Cum vedeţi acest contrast în priorităţi?

Vitalie Condraţchi:
„Să nu uităm că în Moldova învăţământul este gratuit în continuare. Probabil cheltuielile pentru învăţământ au constituit nişte manuale, nişte anumite cheltuieli, restul fiind considerate a fi susţinute din bugetul de stat.”

Europa Liberă: Dle Condraţchi, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG