Linkuri accesibilitate

Parlamentul sub microscop: transparență și performanță


Leonid Litra: „concluzia raportului este că Parlamentul a avut o activitate cu randament scăzut, pe alocuri haotică şi uneori conflictuală.”




Cât de harnici sunt deputaţii moldoveni? Cât de eficient este, în consecinţă, legislativul de la Chişinău? Ce deficienţe pot fi constatate în activitatea parlamentară? Un raport în acest sens, a fost elaborat de experţi ai Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”. Discutăm în această dimineaţă cu Leonid Litra, director adjunct pe cooperare internaţională la acest institut.

Europa Liberă: Un grup de experţi al Institutului „Viitorul”, grup coordonat de Dvs, va prezenta astăzi un raport privind eficienţa activităţii legislativului sesiunea trecută. Este de presupus că autorii raportului au constatat numeroase deficienţe în modul în care se trudesc aleşii poporului, în grup şi individual. Numeroase deoarece, dacă nu era aşa, ţara ar fi fost considerabil mai fericită sau, măcar, mai bine organizată… Mai întâi, dle Litra, ce v-aţi propus iniţial să aflaţi pentru a trage concluziile necesare?

Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Leonid Litra despre eficiența Parlamentului moldovenesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:41 0:00
Link direct


Leonid Litra: „Ne-am propus să analizăm câţiva indicatori legaţi de eficienţa Parlamentului, iar scopul acestui raport de monitorizate este, în primul rând, informarea obiectivă a cetăţenilor privind activitatea deputaţilor, consolidarea încrederii cetăţenilor în instituţia reprezentativă, transparentizarea procesului
Leonid Litra la o dezbatere în studioul Europei Libere la Chișinău

de legiferare şi, bineînţeles, stimularea interesului public faţă de activitatea Parlamentului şi îmbunătăţirea calităţii procesului legislativ.

Printre indicatorii care i-am analizat în această perioadă – din februarie până la sfârşitul lunii iulie, sunt începând de la cei tehnici, cum ar fi absenţele deputaţilor, până la indicatori mai complicaţi cum ar fi: câte proiecte de legi au fost înaintate, câte dintre ele au ajuns în Parlament, care este eficienţa controlului parlamentar? Avem o paletă pe care încercăm să o analizăm şi să evaluăm performanţa atât a deputaţilor individual, cât şi a fracţiunilor în corpore.”

Europa Liberă: Aţi întâmpinat dificultăţi din partea birocraţiei parlamentare în timp ce solicitaţi vreo informaţie sau alta?

Leonid Litra:
„Dificultatea cea mai mare în evaluarea Parlamentului şi monitorizarea acestuia este lipsa unui sistem electronic de vot care, de fapt, impune experţii să lucreze foarte mult cu materialele gen stenogramele Parlamentului. La fel, experţii noştri au fost prezenţi la unele din aceste şedinţe pentru că avem şi o parte de analiză calitativă pe lângă cea calitativă, unde încercăm să oferim o notă asupra relaţiilor dintre opoziţie şi majoritate, şi asupra faptului cât de mult s-a focusat activitatea legislativului pe legi concrete, care au fost dificultăţile cele mai mari în adoptarea anumitor legi, de ce au fost ele respinse? Cam acestea au fost acele constrângeri pe care le-am văzut.”

Europa Liberă: Care ar fi cea mai importantă constatare generală din raport?

Leonid Litra:
„În general, concluzia raportului este că Parlamentul a avut o activitate cu randament scăzut, pe alocuri haotică şi uneori conflictuală. Această constatare vine după ce am văzut că, de exemplu, din 49 de şedinţe ale legislativului câte trebuiau să aibă loc, s-au desfîşurat doar 31, iar din cele 31 avem o medie de absenţe per deputat foarte mare pe alocuri.

În cazul PCRM, de exemplu, media de absenţe per deputat este de 12,4 şedinţe. Acest lucru se datorează în special faptului că PCRM a boicotat, după câte ne amintim, şedinţele legislativului sub pretextul că majoritatea nu acceptă propunerile fracţiunii PCRM, iar celelalte fracţiuni PL, de exemplu are 2 şedinţe per deputat, PLDM are 1,3 – cel mai jos indicator şi PD 1,6. Cam asta ar fi capitolul mai tehnic.

Controlul parlamentar este unul din instrumentele de bază ale Parlamentului, pe lângă funcţia de legiferare, prin care încercăm să măsurăm cât de activi au fost deputaţii în controlul instituţiei şi în interpelări. Iarăşi, la capitolul interpelări PCRM este campion, având 37 de interpelări în toată sesiunea şi cele mai puţine interpelări le are Partidul Liberal. La fel şi audierile în comisii: doar 2 comisii au practicat acest instrument: Comisia de Integrare Europeană şi Politică Externă cu 2 audieri pe marginea regimului liberalizării vizelor şi Comisia Educaţie, Cultură, Mass-media şi Sport care a avut o audiere privind reforma în educaţie. Au mai fost trei rapoarte în Parlament, dar acestea sunt cam puţin din ceea ce ar trebui să facă un Parlament.”

Europa Liberă: Numărul de iniţiative legislative, luări de cuvânt, discursuri şi interpelări per deputat, domenii şi fracţiuni – sunt nişte indicatori de care grupul Dvs. de experţi s-a condus analizând situaţia. Dar cum se judecă în această privinţă? Cum se poate constata,de exemplu, dacă un număr x sau y de interpelări este mare sau mic, sau pur şi simplu adecvat?

Leonid Litra:
„Bineînţeles că există o anumită doză de precauţie în tratarea acestor cifre pentru că până la urmă agregarea datelor cantitative presupune mai degrabă oferirea unui tablou în cifre al activităţii. Substanţa acestor intervenţii este obiectul unei analize aparte şi asta am încercat să facem în partea calitativă a raportului nostru în care încercăm să vedem câte intervenţii au fost de procedură, lucru foarte important pentru procesul de legiferare.

În intervenţiile de procedură PCRM are 73 de intervenţii, PLDM - 64, PL - 44 şi PDM - 62. De fapt, a fost aşa din totdeauna – opoziţa ar trebui să fie mai activă în astfel de intervenţii decât cei de la guvernare. Încercăm să dăm puţină culoare acestor cifre, să le trecem printr-o analiză şi să vedem dacă intervenţiile acestor deputaţi sau a fracţiunilor au fost „de vitrină” sau au fost axate pe substanţa discuţiilor?”

Europa Liberă: Există ceva care va surprins pe Dvs. ca alegător?

Leonid Litra:
„În primul rând există senzaţia că Parlamentul nu şi-a îndeplinit funcţiile cum ar trebui. În sondajul care a fost dat publicităţii ieri chiar eu am fost cel care a introdus o întrebare: Ce trebuie să facem cu cei care absentează de la şedinţe? Răspunsul a fost surprinzător: 50 la sută din populaţia chestionată a spus că mandatul deputatului trebuie retras, 20 la sută au spus că trebuie să fie scos salariul pentru această lună, deci există un protest general faţă de ineficienţa activităţii Parlamentului şi ceea ce m-a surprins este că deputaţii sunt foarte concentraţi pe alte aspecte decât cele pentru care au fost aleşi.

Bunăoară în campania electorală au existat până la zece şedinţe care nu au fost desfăşurate. A existat aproape o lună în care nu a fost desfăşurată nicio şedinţă, respectiv cred eu că întârzierile pe care le avem pe alte domenii în adoptarea legislaţiei se datorează anume neseriozităţii unor deputaţi, poate când PCRM boicota şedinţele parlamentului, uneori Alianţa nu avea cvorum pentru că unii deputaţi nu veneau.”

Europa Liberă: Şi ultima întrebare, dle Litra, pentru a satisface un pic mai mult curiozitatea alegătorului. Cum sunt totuşi deputaţii moldoveni în general? Mai harnici, mai leneşi, mai vorbăreţi, mai energici în comparaţie cu alţii din vecinătate? Avem un motiv de mândrie şi în acest sens sau suntem mai deosebiţi ca de fiecare dată?

Leonid Litra:
„Nu am comparat datele cu alte parlamente, în acelaşi timp acest raport este cumva inedit pentru că are această garnitură de indicatori care nu au mai fost analizaţi, din această cauză nu avem un punct de reper ca să spunem că Parlamentul a fost mai activ decât cel din 2008 sau mai pasiv.

Însă, din experienţa proprie vă spun că în unele parlamente sunt cazuri şi mai proaste. Vorbesc, de exemplu, de Parlamentul Ucrainei unde se întâlneşte fenomenul de „piano democracy” , cum îi spun experţii, pentru că există un sistem electronic care permite votul prin introducerea unui card şi vicepreşedintele fracţiunii vine dimineaţa cu 25 de carduri şi începe a vota mergând de la un loc la altul, deci este o practică mult mai proastă decât la noi.

Din această cauză, una din recomandările noastre este introducerea sistemului electronic care trebuie să fie cumva foarte personalizat, astfel încât să nu repetăm experienţa Ucrainei, însă există parlamente cum ar fi cel german unde, iarăşi, din experienţa proprie am văzut cât de serioşi sunt deputaţii în activitatea lor parlamentară, o atitudine extrem de serioasă şi bine axată.”

Europa Liberă: De altminteri, e şi comod: deputaţii sunt la cumătrie iar şeful fracţiunii votează cu cardul. Dle Litra, vă mulţumim pentru intervenţia Dvs în cadrul acestei emisiuni.
XS
SM
MD
LG