Linkuri accesibilitate

Alexandru Tănase: eventualitatea unor alegeri anticipate nu ţine de norma legală, ea ţine de situaţia politică la moment.



Zile numărate. Atat i-ar mai rămâne actualului Parlament pentru a alege un şef al statului. Sau cel puțin asta este opinia preşedintelui Curții Constitutionale Dumitru Pulbere, care a declarat pentru televiziunea MIR că, din punct de vedere legal, la 28 septembrie parlamentul trebuie dizolvat. Valentina Ursu a stat de vorbă despre acest subiect cu Alexandru Tănase, fost ministru al justiției, acum judecător la Curtea Constituțională.

Reacția lui Alexandru Tănase



Alexandru Tănase: „Eu nu voi afirma că domnul Pulbere face jocul comuniştilor, deoarece suntem colegi şi etica profesională nu-mi permite să comentez declaraţiile dumnealui. Atunci când domnul Pulbere vine cu o poziţie care exprimă punctul de vedere al Curţii Constituţionale şi nu al său personal este bine să facă această precizare. Eu pot să vă spun un singur lucru: declaraţiile domnului Pulbere îi aparţin exclusiv dumnealui şi nici într-un caz nu pot fi calificate ca un punct de vedere al restului magistraţilor din Curte. Deoarece nici Constituţia, nici hotărârile Curţii Constituţionale nu prevăd şi nu conţin o asemenea obligativitate. Este o interpretare, nu ştiu pe ce bazată, şi nu ştiu exact care este raţiunea acestei declaraţii. În climatul total de instabilitate Curtea ar trebui să fie foarte şi foarte atentă şi foarte consecventă în promovarea practicii sale, care a adoptat-o şi a dezvoltat-o de-a lungul anilor.”

Europa Liberă: Domnule Tănase, dar acum Legislativul este cel care trebuie să stabilească data alegerii şefului statului?

Alexandru Tănase:
„Alegerea şefului statului se stabileşte conform procedurii, care a fost adoptată prin Legea privind alegerea preşedintelui Republicii Moldova şi în condiţiile Constituţiei. Aici nu există nici o problemă de interpretat. Urmează ca Parlamentul să declanşeze această procedură. Parlamentul este obligat să demareze procedura. Problema constă în altceva, în termenul în care trebuie declanşată această procedură. Şi uite aici eu nu voi comenta, deoarece am propriul meu punct de vedere, şi nu e exclus să fiu pus în situaţia să-l expun în cadrul dezbaterilor în faţa Curţii Constituţionale. Dar sigur că este obligat să declanşeze procedura, deoarece este normă constituţională. Datorită hotărârii Curţii Constituţionale din februarie, hotărârea numărul doi, care a menţionat că Curtea nu se pronunţă care este acest termen şi în general termen nu există şi datorită faptului că acum a spus altceva într-o speţă similară, a apărut această incoerenţă, de care Partidul Comuniştilor a profitat din plin. Eu când am auzit că a fost depusă această cerere de la Partidul Comuniştilor nu am fost mirat deloc, deoarece a fost un gest şi o acţiune absolut logică. Tot timpul când instanţele adoptă hotărâri inconsecvente, părţile sunt în situaţia, legală de altfel, de a interpreta şi de a manipula aşa cum cred ele.”

Europa Liberă: Domnule Tănase, în cazul în care se împlineşte un an de la alegerile parlamentare, iar şeful statului nu este ales, acest Legislativ îşi pierde legitimitatea?

Ca să survină dizolvarea, este necesar să fie declanşată procedura alegerii preşedintelui. La fel cum este necesar ca această procedură să eşueze.

Alexandru Tănase: „Nu există o asemenea normă legală sau un termen juridic privind pierderea legitimităţii. Eu vreau să fac o precizare: acest an de zile are cu totul altă raţiune şi cu totul alt sens decât a fost astăzi declarat de către preşedintele Curţii Constituţionale. Este vorba de acel an de zile, care se conţine norma constituţională în interiorul căruia nu poate fi dizolvat Parlamentul mai mult de o singură dată. Aici este problema - Parlamentul nu poate fi dizolvat până la expirarea acestui an, dar el poate fi dizolvat după această perioadă. Dar ca să survină dizolvarea, este necesar să fie declanşată procedura alegerii preşedintelui. La fel cum este necesar ca această procedură să eşueze. De asemenea pot exista şi alte situaţii, când Parlamentul poate fi dizolvat, doar că aceste situaţii nu au legătură cu procedura de alegere a şefului statului.”

Europa Liberă: Şi dacă eşuează alegerea şefului statului ce se întâmplă?

Alexandru Tănase:
„Dacă eşuează alegerea şefului statului potrivit normei constituţionale şi potrivit şi hotărârii care a fost adoptată în 20 septembrie, preşedintele ţării, în cazul de faţă preşedintele interimar este obligat să dizolve Parlamentul. Fără nici o posibilitate de a deroga de la această obligaţie. Eventualitatea unor alegeri anticipate nu ţine de norma legală, ea ţine de situaţia politică la moment. Dacă parlamentarii vor vota şi vor alege şeful statului în mod cert alegerile nu se vor produce. Dacă procedura de alegere a şefului statului va eşua, în mod clar Parlamentul urmează a fi dizolvat în mod obligatoriu, fără nici un fel de posibilităţi de derogare.”

Europa Liberă: Situaţia este incertă din moment ce Alianţa într-un fel totuşi tergiversează demararea acestei proceduri de alegere a şefului statului, iar comuniştii insistă tot mai mult ca să fie începută această procedură.

Alexandru Tănase:
„Este un drept legitim al oricărui grup parlamentar, inclusiv şi al grupului parlamentar al PCRM, de a solicita declanşarea procedurii de alegere a şefului statului. Este o problemă nu de constituţionalitate, dar de oportunitate politică. Politicienii sunt cei care trebuie să decidă când declanşează procedura, cum o declanşează. Iar Curtea Constituţională se va expune doar în cazul în care va fi sesizată şi va fi competentă să se expună pe asemenea situaţie.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG