Linkuri accesibilitate

21.09 - Chișinău: Inaltul Comisariat ONU pentru refugiați deschide la Chișinău un centru de caritate


Refugiați afgani

Refugiați afgani

Cei mai mulţi dintre emigranţi traversează teritoriul ţării pentru a ajunge mai departe, în statele Europei de Vest.




21 septembrie 2001

Ora Moldovei.

Inaltul Comisariat ONU pentru refugiați deschide la Chișinău un centru de caritate.

Evenimentele tragice din Statele Unite au dus la o schimbare vizibilă a atitudinii unora dintre americani faţă de persoanele de origine arabă sau de religie mahomedană. În acest sens autorităţile, inclusiv preşedintele Bush, au apelat la cetăţeni să nu cadă pradă unor prejudecăţi rasiale sau religioase şi să evite orice fel de discriminare pe asemenea criterii.
La Chişinău Reprezentanţa înaltului comisariat al ONU pentru refugiaţi a deschis astăzi un centru de caritate pentru refugiaţii proveniţi din diverse ţări ale lumii, în special cele din Asia şi Africa. Vlad Ţurcanu are amănunte.


Începând de astăzi imigranţii, cărora Republica Moldova le-a acordat statut de refugiat, vor putea beneficia de serviciile unui centru de caritate, inaugurat la Chişinău cu câteva ore în urmă. În ultimii trei ani doar 70 de persoane au obţinut acest statut, deşi solicitările au fost de ordinul sutelor.

Preşedintele societăţii pentru refugiaţi, Mihai Potoroacă, explică acest lucru prin lipsa unor prevederi legislative clare privind statutul de refugiat şi prin faptul că în Republica Moldova la depunerea cererilor de azil imigranţii pot invoca doar motive politice, nu şi naţionale, rasiale, religioase, sau de ordin social, precum prevede Convenţia internaţională despre statutul refugiaţilor. Aceasta determină autorităţile moldovene să respingă cele mai multe cereri de azil.

Potrivit lui Mihai Potoroacă, un alt motiv pentru care autorităţile moldovene înregistrează doar o mică parte din miile din emigranţii care traversează hotarele Republicii Moldova este că la scurt timp după depunerea cererilor, aproximativ 60 la sută din solicitanţi renunţă la dreptul lor de azil şi nu se mai prezintă la comisia de examinare. Potoroacă a admis că această categorie de emigranţi, precum şi acei care nu doresc să-şi legalizeze aflarea în Republica Moldova, de obicei sunt doar în trecere, ţinta lor fiind Occidentul. El a recunoscut că din această cauză Societatea pentru refugiaţi pe care o conduce a fost învinuită de protejarea nemeritată a refugiaţilor.

Reprezentantul înaltului comisariat ONU pentru refugiaţi în Republica Moldova, Oldrich Andrysek, a confirmat pentru Radio Europa Liberă că cei mai mulţi dintre emigranţi traversează teritoriul ţării pentru a ajunge mai departe, în statele Europei de Vest.

Oldrich Andrysek: „Persoanele care ajung în Republica Moldova din alte ţări, precum ar fi Irakul, Afganistanul sau India şi doresc să-şi legalizeze şederea, află aici despre o procedură de legalizare foarte complexă şi chiar greoaie. În plus, cred că puţini dintre ei reuşesc să se adapteze condiţiilor de viaţă destul de dure din Republica Moldova, o ţară puţin atractivă din acest punct de vedere. Acesta ar fi unul din motivele pentru care majoritatea imigranţilor pleacă spre Apus.”

Oldrich Andrysek a spus că deocamdată Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi nu-şi pune problema emigranţilor din Afganistan sau Pakistan, care ar putea să apară în urma unor acţiuni militare din partea Statelor Unite asupra acestor ţări.

Oldrich Andrysek: „Este o problemă extrem de dificilă, pe care aş prefera să nu o discut deocamdată. Dar dacă se va întâmpla ca Statele Unite să întreprindă acţiuni militare asupra uneia dintre aceste ţări, va trece încă multă vreme până Republica Moldova va fi confruntată cu problema refugiaţilor din ţările respective.”

În acelaşi timp şeful Reprezentanţei Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi a amintit că din 1992 şi până în prezent în Republica Moldova nu a fost soluţionată definitiv problema refugiaţilor din stânga Nistrului. De aceea, a spus el, Înaltul Comisariat alocă importante sume de bani pentru şcolile şi instituţiile medicale din regiunea de Est a Republicii.

Din Chişinău, Vlad Ţurcanu, pentru Radio Europa Liberă.

*

La rândul lor mulţi moldoveni caută să se stabilească în Europa Occidentală, unde speră să găsească de lucru, pentru a câştiga ceva valută. Unii dintre aceştea folosesc Republica Cehă drept coridor de trecere spre spaţiul Schengen, solicitând azil politic sub diferite motive. O mare parte din cei nouă mii de străini, care au cerut azil în Cehia în anul 2000 au provenit din Ucraina, Afganistan, Republica Moldova, Slovacia şi India. Autorităţile au înăsprit însă în mod considerabil condiţiile de acordare a statutului de refugiat politic în ideea de a-i descuraja pe aşa-zişii refugiaţi economici. Republica Cehă ocupă locul al 11-lea în lume după numărul solicitanţilor de azil, ea situându-se cu mult înaintea tuturor celorlalte ţări fost comuniste.
XS
SM
MD
LG