Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe a organizat astăzi o a doua rundă de audieri pe tema atacurilor de vara aceasta în sistemul bancar şi de asigurări. Audierea reprezentanților Băncii Naționale şi Comisiei Naționale a Pieţei Financiare a continuat chiar dacă cel mai răsunător caz – Moldova AgroindBank a fost rezolvat deja la Curtea Supremă de Justiție în favoarea investitorilor atacați. Într-un alt caz, al UniversalBank, se aşteaptă o decizie de judecată la sfârşitul lunii, iar alte două bănci şi o companie de asigurare nici nu s-au plâns pe presupusele atacuri raider. Diana Răileanu s-a interesat care este scopul urmărit de comisia parlamentară şi finalitatea audierilor.
Fără să afecteze procesul ce se dezvoltă în Justiţie, Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe, şi-a propus să afle cum au acţionat instituţiile abilitate să supravegheze domeniul. În cadrul şedinţei de astăzi, deputatul Veaceslav Ioniţă, cel care a convocat audierile, a reproşat conducerii Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare (CNPF), că deşi a fost informată despre tranzacţiile cu acţiuni aparţinând mai multor investitori ai unor bănci moldoveneşti spre firme off-shore, nu ar fi întreprins nimic: „Am stabilit astăzi că comisia nu avea niciun dosar pentru a putea acţiona. În felul acesta s-au pierdut zile importante exact în momentul când au avut loc toate tranzacţiile. Deci comisia a fost nepregătită, dacă vorbim despre un război, comisia era cu mâinile în buzunar.”
De asemenea, Veaceslav Ioniţă s-a arătat nedumerit că CNPF nu ar avea bine pus la punct un mecanism prin care să prevină aşa numitele atacuri raider: „Cea mai importantă concluzie este că nu există un mecanism de depistare şi contracarare a atacurilor raider, în condiţiile în care în Republica Moldova acest fenomen a existat.”
Prin urmare, a adăugat Aurica Doina, instituţia nu ar avea pârghii legale să suspende deciziile judecătoreşti.
Până în prezent, în cazul deposedărilor ostile de acţiuni au avut loc audieri în Comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe şi în cea pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică. Ce finalitate ar trebui să aibă aceste audieri, l- am întrebat pe directorul Institutului Economie de Piaţă, Roman Chirca: „Ceea ce s-a întâmplat la Comisie este mai degrabă o audiere în sens informativ nu şi un format în care s-ar fi elaborat anumite mecanisme şi propuneri legislative concrete. Pentru a preveni preluările de proprietăţi sunt necesare două lucruri fundamentale: ajustarea legislaţiei în scopul prevenirii şi urmăririi penale a acestor acţiuni, iar pe de altă parte este necesară implementarea acestor politici în cadrul Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare, în cadrul Băncii Naţionale, în cadrul altor instituţii financiar-bancare care să implementeze această legislaţie şi să fie ca un baraj în faţa tentativelor.”
Preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă a anunţat că urmează să prezinte Parlamentului un raport al audierilor pe tema tranzacţiilor îndoielnice, bănuite a fi frauduloase, fără a preciza dacă va sprijini cererea premierului Vlad Filar de a se opera chiar disponibilizări ale unor şefi de instituţii.
