Linkuri accesibilitate

Pavel Fillip a fost nevoit să recunoască că domeniul pe care îl administrează are încă multe probleme nerezolvate



Centrul anticorupție spune că a reținut un grup criminal sub bănuiala că ar fi falsificat acte: pașapoarte româneşti, permise de conducere moldovenești şi livrete militare, pentru care cereau între câteva sute și câteva mii de euro. Între cei 11 arestați s-ar numără și o angajată a întreprinderii de stat Registru, responsabilă cu perfectarea actelor. Arestările au coincis cu publicarea unui raport al Curții de Conturi care acuză Întreprinderea Registru din Ministerul Tehnologiilor Informaționale de folosirea improprie a fondurilor bugetare, și cu o declarație a ministrului Pavel Filip, care a recunoscut că angajații de la Registru iau mită. Relatează Lucia Diaconu.

După inspecţia de la întreprinderea de stat Registru, Curtea de Conturi a stabilit că aceasta a cheltuit în 2010 peste 40 de milioane de lei în alte scopuri decît pentru perfectarea documentelor solicitate de cetăţeni, ceea ce constituie activitatea ei de bază.

Doar într-un singur an angajaţi de la Registru au primit neregulamentar sporuri la salariu peste 7 milioane de lei. Iar pentru întreţinerea parcului auto al întreprinderii, care numără 169 de unităţi de transport, s-a cheltuit şi mai mult - peste 11 milioane de lei. Alte aproape 4 milioane au constituit cheltuieli de sponsorizare - bani care au fost transferaţi nefondat unor organe de stat şi instituţii bugetare.

Iată bunăoară cum a justificat Pavel Buceaţchi, prim-vicedirector general al Întreprinderii Registru în 2010, suma care a ajuns în contul Direcţiei medicale a ministerului afacerilor interne: “Colaboratorii noştri sînt deserviţi la spitalul Ministerului Afacerilor Interne, pentru reutilarea lui.”

Dar inspectorii de la Curtea de Conturi spun că toate aceste cheltuieli care nu sînt prevăzute de normele legale s-ar reflecta în costul serviciilor prestate cetăţenilor, astfel încît Registru ar obţine un profit aproape dublu.

Sergiu Ştirbu, şeful echipei de auditori: “Pînă la urmă problema la Registru este că profitul pe care ei îl pun în tariful pentru asta (servicii) nu este fundamentat. Eu am vrut să văd dacă cheltuielile pe care ei le suportă ei generale cumva este un suport ca să spui că mărimea profitului trebuie să fie atîta sau mai mic nu există. Dacă întreprinderea încă mai poate determina care sînt cheltuielile directe şi indirecte de perfectare, atunci profitul este pus aleator. Eu la aşa concluzie am ajuns. La activitatea de documentare a populaţiei rentabilitatea e de 84%. Adică profitul este aproape dublu. Da, aici intră şi profitul de la urgentarea documentării. Dar şi aceasta trebuie să se determine statul dacă acest profit este necesar sau nu. Pînă acuma de sine stătător Registrul a stabilit existenţa unor aşa profituri importante.”

Răspunzînd acuzaţiilor, ministrul tehnologiei informaţiei Pavel Filip a admis doar parţial concluziile auditorilor: “Noi nu trebuie să punem imediat întrebarea micşorării profitului acestei întreprinderi sau că această întreprindere nu trebuie să aibă profit, pentru că trebuie să ofere nişte servicii publice. Sînt de acord doar la partea de documentare. Atunci cînd este vorba de perfectarea unui paşaport atunci da, preţul unui document trebuie să fie orientat la costuri. Sînt pentru ca profitul acestei întreprinderi să crească. Întrebarea stă în altă parte: cum se utilizează profitul acestei întreprinderi?”

Chiar dacă concluziile Curţii de Conturi s-au referit la o perioada în care în fruntea ministerului se afla altcineva, Pavel Fillip a fost nevoit să recunoască că domeniul pe care îl administrează are încă multe probleme nerezolvate: “Cu părerea de rău, eu nu vreau să mă ascund după deget că există aceste probleme încă şi eu cred că nu numai la întreprinderea de stat Registru. Şi mai mult pot să vă spun că exită nişte nereguli în birourile de examinare acolo unde conducătorii auto îşi obţin permisele. Deci eu cunosc că se mai dă mită, se mai cumpără permise. Am făcut chiar şi o tentativă să rezolvăm aceste problem dar nu a mers, avem încă standarde duble la noi.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG