Starea administraţiilor locale nu e doar gravă, e foarte gravă

Proiectul Strategiei Naţionale de Descentralizare, ajustat, completat după două runde de consultări publice, urmează în curând să devină în fapt temelia tuturor reformelor ce-ar asigura modernizarea administraţiei publice locale. Pe ce se pune sau se va pune accentul în primul rând atunci când această strategie se va concretiza în legi şi practici concrete? Vom discuta în această dimineaţă cu dl doctor în drept, directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui.

Interviul dimineții cu Viorel Furdui.

Europa Liberă: În ce fază de finalizare este acum Strategia Naţională de Descentralizare, după ce – iată – şi Congresului Autorităţilor Locale din Moldova a prezentat un aviz desfăşurat asupra acestui proiect?

Viorel Furdui: De fapt strategia în prezent a fost ajustată la opiniile şi avizele tuturor actorilor implicaţi şi distribuită membrilor comisiei paritare care în timpul apropiat trebuie să se adune şi să pună în discuţie ultima variantă a proiectului strategiei.

Europa Liberă: Şi ce va urma după aceea? Pe când probabil va fi introdus proiectul în Parlament sau cel puţin care sunt speranţele în acest sens?

Viorel Furdui: Îndată după ce va fi aprobată de către comisia paritară, urmează să parcurgă procedura avizării din partea diferitor autorităţi publice centrale, ministere, agenţii şi apoi să fie expediat parlamentului care de asemenea, să fie discutat în cadrul parlamentului şi propusă spre adoptare.

Europa Liberă: Comisia paritară ar fi, domnule Furdui, pentru cei care nu ştiu?

Viorel Furdui: Comisia paritară este o structură care are denumirea deplină comisia paritară pentru descentralizare care este creată pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova şi în frunte cu dumnealui, şi care este constituită în mare parte din reprezentanţii autorităţilor publice locale şi centrale, cu participarea societăţii civile.

Europa Liberă: Am observat că textul avizului pe care organizaţia dvs. l-a formulat la acest proiect, de altfel un aviz destul de critic, chiar din start conţine aprecierea că „starea administraţiei publice locale este gravă”? De ce sau în ce sens este gravă?

Viorel Furdui: De fapt, acum practic toţi actorii din Republica Moldova recunosc acest fapt şi de aceea probabil şi a apărut necesitatea elaborării acestei strategii, că starea administraţiilor publice locale nu este pur şi simplă gravă, dar foarte gravă, despre ce discutăm de mulţi ani. În mod special practic aceasta se reflectă în aceea că administraţia locală nu poate să-şi îndeplinească în mod eficient atribuţiile sale. Nu poate să presteze servicii cetăţenilor,este lipsită de capacităţi financiare, este lipsită de capacităţi umane, respectiv, este o problemă foarte gravă . Şi ceea ce este foarte important această stare de lucruri influenţează nu doar puterea locală, ci şi ceea centrală şi în genere starea lucrurilor în Republica Moldova. Pentru că fără o administraţie publică locală înzestrată cu capacităţi lucrurile nu pot merge în direcţia corectă.

Europa Liberă: Ce este acest proiect, chemat până la urmă să îndrepte această stare de lucruri pe care dvs. o apreciaţi drept foarte gravă, ce este deci mai mult – un text despre politicile guvernamentale sau un document al administraţiei publice locale, care concretizează, stabileşte nişte direcţii foarte clare spre care să meargă autorităţile?

Viorel Furdui: Vă mulţumesc mult pentru această întrebare. În fond, sigur că nu este încă un document al administraţiei publice locale. Încă… Noi sperăm că odată cu luarea în consideraţie a majorităţii propunerilor şi obiecţiilor noastre, acest document să se apropie de nevoile şi necesităţile administraţiei publice locale. În acelaşi timp trebuie să menţionăm că acest document în mare parte reprezintă o viziune, un concept, cu indicarea anumitor obiective, acţiuni, care a fost elaborat cu participarea largă a administraţiei locale şi a societăţii civile. Trebuie să recunoaştem că această strategie, spre deosebire de încercările anterioare de a schimba sistemul de administraţie publică locală se deosebeşte prin faptul că într-o măsură mult mai largă au fost implicate şi autorităţile publice locale, şi Congresul Autorităţilor Publice Locale, şi societatea civilă.

Europa Liberă: Definiţi, vă rog, dacă puteţi foarte scurt, descentralizarea …

Viorel Furdui: De fapt, prin descentralizare se înţelege, aşa mai larg, un transfer. Un transfer de putere, de atribuţii, de competenţe, inclusiv de resurse către nivele care sunt mult mai apropiate de cetăţeni. Pentru a-i asigura pe cetăţeni cu servicii mult mai calitative şi ţinând cont de faptul că autorităţile publice care sunt mai aproape de cetăţeni, cunosc mult mai bine nevoile şi necesităţile acestor cetăţeni. Dar, descentralizarea nu se reduce numai la aceasta. Descentralizarea are şi alte aspecte. De exemplu, există şi descentralizare economică şi nu numaidecât aceasta înseamnă transferul de la o autoritate ierarhic superioară către o autoritate ierarhic inferioară să spunem aşa a anumitor competenţe. Dar aici trebuie să menţionăm faptul că, şi aceasta este de fapt opinia Congresului Autorităţilor locale, noi am avut şi avem în continuare în Republica Moldova o descentralizare destul de excesivă şi într-o anumită măsură haotică când administraţiei publice locale pe parcursul anilor li s-au transferat o mulţime de atribuţii, responsabilităţi, însă s-a uitat să li se transmite şi resursele, avem în vedere financiare. Şi iată lipsa acestei descentralizări financiare a făcut că orice efort de a descentraliza sistemul de administraţie publică locală şi de a-l face eficient practic au eşuat.

Europa Liberă: Documentul acesta, în faza în care este, are vreo şansă să facă mai fericiţi primarii, să le ofere mai multă libertate, financiară în speţă?

Viorel Furdui: Nici un document în sine nu are nici o şansă să facă fericit pe cineva. În general poziţia noastră este că este nevoie de un astfel de document, el oferă o viziune, oferă o anumită cale care urmează de parcurs şi de rezolvat anumite probleme de ordin strategic. Însă considerăm foarte necesar ca în paralel cu această strategie să se întreprindă nişte măsuri foarte concrete pentru uşurarea vieţii, ca să spunem aşa, a administraţiei publice locale. Şi noi am venit cu un set de propuneri. Cu alte cuvinte, nu trebuie să legăm îmbunătăţirea situaţiei din administraţia publică locală numai cu adoptarea sau neadoptarea acestei strategii. Ea este un element necesar, dar trebuie de făcut şi anumite acţiuni concrete. Anume acţiunile concrete şi îmbunătăţirile concrete ale situaţiei sunt aşteptate de administraţia publică locală.

Europa Liberă: O altă constatare ar fi că, aşa cum am citit în textul avizului, „persistă o doză de scepticism faţă de existenţa unui consens şi a voinţei din partea clasei politice de a avansa în această reformă”. Ce se are în vedere, de fapt? S-ar opune cineva din actuala guvernare, direct sau indirect, descentralizării?


Viorel Furdui: De fapt atunci când vorbim despre acest scepticism, el este bazat pe experienţa Republicii Moldova. Ştiţi foarte bine că foarte multe acte normative, programe, strategii au fost adoptate pe parcursul anilor şi ele aşa şi au rămas neimplementate, deci doar declarativ. În acest sens scepticismul este legat nu atât de nedorinţa, dar în mare parte poate neînţelegerea a mai multor factori decizionali din Republica Moldova a importanţei acestui subiect, a necesităţii majore a acestui subiect. Pentru că dacă aţi observat la noi despre acest lucru se discută numai în ajunul vizitelor a demnitarilor din Uniunea Europeanp sau Comisia Europeană sau cu alte ocazii, dar mai puţin se discută sistematic şi profund aceste probleme. În opinia noastră, alături de justiţie, problemele din justiţie, din drepturile omului, problemele de descentralizare şi consolidare a autonomiei locale sunt unele dintre problemele cheie la care trebuie să atragă atenţia întreaga societate. Şi atunci când spunem despre lipsa unui anumit consens, este foarte important, iarăşi ţinând cont de experienţa altor ţări, să existe o voinţă politică foarte clară. Din păcate noi totuşi constatăm faptul că nu există până la sfârşit claritate în acest sens. Există o dorinţă din partea unei părţi a factorilor politici, însă nu vedem încă un consens clar. Şi dacă aţi observat foarte multe chestiuni destul de sensibile sunt foarte mult politizate, precum este de exemplu consolidarea capacităţii administrative, reforma administrativ teritorială şi aşa mai departe. De fapt, aici noi când vorbim despre lipsa consensului, noi observăm că acest sistem, care există în prezent, este foarte şi foarte politizat. Aici nu este vorba mai mult despre o viziune strategică, pe viitor, despre necesităţile cetăţenilor,dar mai mult la bază se pun nişte interese politice, interese de a controla teritoriile acestea prin sistemul, prin verticala puterii care există în prezent. Şi aici poate că trebuie de căutat răspunsul la această întrebare. Sperăm că clasa noastră politică va ajunge la o înţelegere foarte clară că noi mai mult nu mai putem trăi aşa în continuare.