Linkuri accesibilitate

Preşedintele american Barack Obama a insistat ca liderii europeni să ia măsurile necesare pentru a opri nu numai criza dar şi o posibilă contaminare a economiei mondiale.



Acţiunile băncilor franceze au pierdut peste 10 la sută din valoare, în medie şi acum se speculează că ar putea fi parţial naţionalizate pentru a fi protejate de un eventual faliment. Bursele europene deschid în pierdere şi închid ziua de tranzacţie cu creşteri nesemnificative. Volatilitatea pieţelor este la ordinea zilei iar explicaţia este că investitorii sunt nervoşi. Ileana Giurchescu despre o profeţie care se auto-confirmă.

„De ce nu avem nevoie sunt declaraţii care sa facă pieţele şi mai nervoase”- declara marţi cancelara Germaniei Angela Merkel, referindu-se indirect la afirmaţiile ministrului economiei Reossler, lider al partidului liberal german.

La rândul său, ministrul de finanţe Wolfgang Schauble a avertizat că actuala criză nu trebuie exagerată, aşa cum au tendinţa mulţi să o facă.
Philip Roessler a fost cel care a provocat la începutul acestei săptămâni discuţia despre posibilul faliment al Greciei. Controlat sau nu.

Jens Bastian, de la Institutul pentru cercetarea crizei euro din Germania, explică într-un interviu cu Deutschlandfunk că declaraţiile făcute la Berlin, chiar dacă ar putea fi alternative viabile, vin prea târziu: în Uniunea Europeană nu există un mecanism care să reglementeze falimentul unei ţări şi nici o procedură de ieşire din zona euro.

Iar consecinţa a fost creşterea dobânzilor la nivelul record de 25 la sută pentru obligaţiunile de stat elene, cu termen de maturitate de 10 ani. Ceea ce înseamnă că statul grec aproape nu mai poate împrumuta bani pe piaţa financiară internaţională.

„După toate informaţiile pe care le am” – declara marţi cancelara Merkel – „cred că guvernul grec a înţeles mesajul pieţelor şi ia măsurile necesare”. În tot cazul, Grecia nu va ieşi din zona euro, a insistat d-na Merkel.

Criza din zona euro îngrijorează şi Statele Unite, ministrul de finanţe Gaitner a anunţat că va fi prezent la reuniunea omologilor europeni, din Polonia, de la sfârşitul săptămânii. Iar preşedintele Barack Obama a insistat ca liderii europeni să ia măsurile necesare pentru a opri nu numai criza dar şi o posibilă contaminare a economiei mondiale. „Au luat măsuri să încetinească criza, dar nu au găsit soluţii de durată” – a declarat Obama într-o conferinţă de presă.

În tot cazul, guvernul grec a anunţat că mai are bani numai până la începutul lui octombrie, când aşteaptă în principiu, o nouă tranşă, de 8 miliarde de euro, din ajutorul acordat de Uniunea europeană, în valoare de peste 100 de miliarde.

Ministrul de finanţe elen Venizelos a anunţat că printre măsurile de austeritate pe care le va lua este şi reducerea birocraţiei de stat cu peste 20 de mii de locuri de muncă. Ceea ce ar putea provoca un nou val de proteste şi greve.

Revenind la profeţiile care se auto-confirmă: Paul Krugman comenta în International Herald Tribune că în absenţa unei decizii de integrare politică şi mai ales financiară, ţările Uniunii europene nu vor ieşi din criza actuală. Numai că majoritatea liderilor europeni, cum este şi Angela Merkel se tem să pledeze pentru integrare financiară, care ar însemna şi renunţarea la o mare parte din autonomia naţională. Inactivitatea liderilor politici induce şi mai multă nervozitate în pieţele financiare.

Ca până la sfârşit, încheie Paul Krugman în Interational Herald Tribune, falimentul Greciei sau dispariţia monedei unice să devină realitate.
XS
SM
MD
LG