Linkuri accesibilitate

În parlament au început audierile pe tema așa-numitelor atacuri raider, cărora le-au căzut victimă mai multe instituții financiare.


Discuțiile au avut loc în absența presei, dar când participanții au ieșit de la ședință a devenit limpede că judecarea atacurilor și a gravității lor s-a făcut în funcție de apartenența politică a deputaților. Amănunte are Liliana Barbăroşie:


Atacuri raider sau reglări de conturi?



De fapt doar liberal-democraţii din comisia pentru buget şi finanţe mai continuă să creadă, la fel ca şeful lor de partid, că cele 4 bănci moldoveneşti şi o companie de asigurări au devenit ţinte ale unor atacuri raider, adică ale unor deposedări ilegale de acţiuni. Colegii lor liberali şi democraţi cred însă că cuvintele potrivite pentru denumirea a ceea ce li s-a întâmplat instituţiilor financiare respective ar fi „conflicte între acţionari”, adică situaţii cu învingători şi învinşi în care doar instanţa de judecată are un cuvânt de spus:

Iată argumentele democratului Adrian Candu:

„Aş vrea să remarc un element ce ţine de MoldovaAgroindBank. La depozitar a fost pregătită vânzarea acţiunilor. Am examinat presa slovenă şi am observat că acest fond, care deţine acţiunile, este în proces de faliment. Şi atunci se pare că au intervenit creditorii care au blocat fondul de frică ca acesta să nu-şi vândă acţiunile. Pe parcursul anilor au fost peste 500 de astfel de cazuri şi nimeni nu a politizat subiectul. Acuma cineva are interesul ca să canalizeze atenţia de la unele instituţii la altele şi să califice greşit conflictele între acţionari, iar noi, deputaţii, cădem victime ale acestor neînţelegeri.”

Aluzie la premier şi partidul său care au lăsat clar de înţeles că ar suspecta instituţii ale statului controlate de celelalte două partide ale alianţei că au admis, voit sau nevoit, atacurile. Asta în condiţiile în care în legislaţie nu este descrisă, ca în cazul înşelăciunii sau furtului, o infracţiune care s-ar numi raider.

În tot cazul poziţia democraţilor este susţinută şi de liberali, aşa cum rezultă din această declaraţie a deputatului Vadim Cojocaru, la fel membru al comisiei pentru buget şi finanţe:

„Raider este atunci când schimbul proprietarilor a fost ilegal. În cazurile date n-avem dovezi că tranzacţiile au fost legale sau ilegale. Judecătoriile au spus deocamdată că ele au fost legale.”

Dar iată ce crede Veaceslav Ioniţă, preşedintele liberal-democrat al comisiei de buget, despre concluzia la care au ajuns colegii săi în urma primei runde de audieri:

„Se încearcă să se diminueze din gravitatea problemei, să se creadă că nu s-a întâmplat nimic. Dar s-a întîmplat şi trebuie să rezolvăm problema. Sunt toate elementele unui atac raider – deciziile unor instanţe de judecată, abuzare de faptul că instituţiile statului nu-şi fac treaba sau intenţionat nu şi-o fac, reţineri în deciziile instituţiilor şi proprietatea unuia, fără ca acesta să afle, devine proprietatea altuia.”

Iar de inactivitate păguboasă Veaceslav Ioniţă spune că supectează Comisia Naţională pentru Piaţa Financiară, una din cele două instituţii de stat care şi-au prezentat astăzi rapoartele în faţa comisiei:

„Banca Naţională are mai puţine instrumente de intervenţie şi le-a utilizat. Dar Comisia Naţională pentru Piaţa Financiară a intervenit prea târziu – ar fi putut acţiona luni, dar a acţionat doar pe data de cinci, vineri. Urmează să vedem de ce.”

Spre deosebire de şeful Comisiei Naţionale pentru Piaţa Financiară, Mihail Cibotaru, despre care se spune că ar fi naşul de cununie al speakerului Marian Lupu şi care a refuzat să comenteze aceste reproşuri, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţan, a venit cu o precizare importantă:

„Orice transfer de acţiuni cu o cotă de 5 la sută din capitalul social trebuie să fie autorizată de Banca Naţională. Noi nu am primit nici o cerere de la pretinşii noi acţionari pentru legalizarea acestor tranzacţii.”

Va face uz instanţa de acest detaliu atunci când va trebui să se pronunţe asupra legalităţii transferului de la MoldovaAgroindBank, bunăoară, rămâne de văzut mâine, când Curtea Supremă de Justiţie va examina legalitatea hotărârii judecătoriei Căuşeni. Pînă atunci, însă, singurii care par să profite din plin de incertitudinea din acest caz sunt comuniştii, printre care Igor Dodon care declara astăzi după audieri:

„Astfel de cazuri dubioase sunt posibile datorită neconlucrării dintre instituţiile statului care este posibilă doar în cadrul unui astfel de algoritm politic cum avem acum în Republica Moldova.”
XS
SM
MD
LG