Linkuri accesibilitate

Tot ce se întâmplă preţ de 300 pagini se poate rezuma într-o singură îmbinare de cuvinte: sex machine.


Înţeleg fascinaţia lui Jean Baudrillard pentru romanul lui J.G. Ballard, Crash, Polirom, 2007, fără a-i împărtăşi totuşi entuziasmul: „Universul descris în Crash nu este nici realitate, nici ficţiune, ci un fel de hiper-realitate care le anulează pe amândouă. Iar această lume a simulării şi a morţii, o lume de un erotism violent şi intens, în care dorinţa este absentă şi unde tehnologia a devenit un scop în sine, nu este nici bună, nici rea, ci pur şi simplu fascinantă”. Însuşi autorul ţine să atragă atenţia: „Crash e (…) o metaforă extremă pentru o situaţie extremă”, precizând că „de-a lungul acestui roman am folosit maşina nu doar ca imagine sexuală, ci şi ca metaforă totală pentru viaţa omului în societatea de azi”.


Cartea la pachet cu Emilian Galaicu-Păun: J. G. BALLARD, Crash



Tot ce se întâmplă preţ de 300 pagini se poate rezuma într-o singură îmbinare de cuvinte: sex machine. Vaughan, personajul obsedat să se unească, într-un accident mortal provocat chiar de el, cu Elizabeth Taylor, se apropie de obiectivul visat cu fiece nouă partidă de amor făcută în maşina condusă de Ballard, la rându-i victimă a unui accident de circulaţie, pe străzile Londrei. „Îmi venea să-i potrivesc contururile sânilor şi şoldurilor după linia capotei maşinii, celebrând în acel act sexual mariajul dintre corpurile lor şi tehnologia aceea blajină”, lasă să-i scape naratorul, la capătul uneia dintre numeroasele scene fierbinţi ce se petrece într-o spălătorie de maşini. Or, „mariajul dintre corpuri şi tehnologie” îşi găseşte expresia supremă în chiar mutilarea corpurilor victime ale accidentelor, ceea ce se dovedeşte a fi un foarte puternic afrodiziac: „Îi atinse pieptul şi umerii cu mâna dreaptă, explorând desenele cicatricelor de pe piele, puncte de prindere pe care le concepuseră accidentele sale special pentru actul acela sexual”. Scurt pe doi, această lume a tehnologiilor avansate îşi are exact profetul pe care-l merită: „Îmbrăţişând-o pe Gabrielle, mi-am imaginat, aşa cum mă învăţase Vaughan (subl. mea), accidentele în care ar fi putut fi implicaţi cei frumoşi şi celebri, rănile care ar fi putut da naştere fanteziilor erotice, extraordinarele acte sexuale celebrând posibilităţile tehnologiilor nemaipomenite”.

O carte cu 200 km/oră – pune-ţi centura!
12 sept. ’11
XS
SM
MD
LG