Linkuri accesibilitate

Gheorghe Cojocaru: „În R.Moldova istoria națională ca istorie a românilor are o puternică valoare axiologică, de simbol și de stindard național.”


De ce nu pot politicienii moldoveni să lase pe seama Academiei şi a experţilor decizia de a stabili denumirea oficială a limbii de stat şi hotărî ce istorie să fie predată în şcoli? O întrebare la care caută un răspuns istoricul Gheorghe Cojocaru, în dialog ca Vasile Botnaru:


Un punct de vedere de Gheorghe Cojocaru



Gheorghe Cojocaru: La două decenii de la declararea independenței de stat a Republicii Moldova și la doi ani de la înlăturarea comuniștilor de la guvernare, problema predării istoriei naționale în instituțiile preuniversitare revine în atenția opiniei publice. În cadrul Alianței pentru Integrare Europeană, așa după cum s-a observat pe parcursul acestui interval de doi ani, nu există o abordare omogenă nici în ceea ce privește chestiunea limbii române, nici în ceea ce privește chestiunea identitară, nici, în particular, în privința istoriei românilor.

Europa Liberă: Pe parcursul acestor decenii, deja, putem spune de dezbateri, politicienii nu au cedat subiectul savanţilor, chiar dacă mediul academic și universitar l-au revendicat. De ce revine problema istoriei tocmai astăzi în atenția publică?

Gheorghe Cojocaru: Revine pentru că după ce fosta guvernare comunistă a interzis cursul de Istorie a românilor, încercând să-l substituie cu un surogat de istorie pretins integrată, confecționată după tiparele istoriografiei sovietice, s-a așteptat ca noua guvernare democratică să refacă procesul de instruire în sfera istoriei naționale și să asigure continuitatea evoluției învățământului istoric în conformitate cu adevărul istoric și cu normele de predare modernă.

Europa Liberă: Şi s-a dat curs acestor așteptări?

Gheorghe Cojocaru: Parțial și de o manieră ezitantă, ceea ce se explică atât prin indecizia factorilor responsabili, care activează într-un context politic nesigur, cât și prin inapetența funcționarilor din structurile Ministerului Educației, nu puțini dintre care fac parte din fosta moștenire comunistă, de a-și revizui atitudinea față de cursul de istorie națională. Aceste așteptări rămân în continuare pe agenda publică și o guvernare responsabilă nu ar trebui să facă abstracție de ele.

Europa Liberă: Dar, ce s-a întâmplat între timp cu multpătimitul şi chiar faimosul curs de istorie integrată?

Gheorghe Cojocaru: Noțiunea de „curs integrat” a fost compromisă iremediabil de guvernarea comunistă, dar a produs și o serie de consecințe pe planul abordării și predării istoriei, care nu concură la clarificarea atitudinii în problema istoriei naționale. Astfel, astăzi, după ce acest experiment comunist a eșuat, opțiunea pentru revenirea la cursul de istorie a românilor ca disciplină distinctă școlară nu apare atât de univocă ca la începutul acestui experiment, fiind necesare argumente în plus pentru ca erorile din trecutul recent să nu perpetueze.

Europa Liberă: Vor fi oare găsite asemenea argumente şi, mai ales, vor fi oare şi auzite?

Gheorghe Cojocaru: Vor fi găsite, cu siguranță, cu atât mai mult cu cât în Republica Moldova istoria națională ca istorie a românilor, are o puternică valoare axiologică, de simbol și de stindard național, însă, în ceea ce privește, dacă vor fi și auzite aceste argumente – prognozele de moment nu par a fi excesiv de optimiste.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG