Linkuri accesibilitate

Libertatea religiei în Moldova văzută de la ONU


La un protest anti-musulman din Chişinău

La un protest anti-musulman din Chişinău

Raportorul ONU pentru libertate religioasă, Heiner Bielefeldt: „Aprecierea adevărată a diversităţii este ceva ce trebuie învăţat.”


Raportorul ONU pentru libertate religioasă, Heiner Bielefeld a criticat poziţia dominantă a bisericii ortodoxe, acordată în legea cultelor. În opinia lui Bielefeld, există o contradicţie între prevederile acestei legi şi constituţia care statuează că Republica Moldova este un stat laic. Raportorul ONU a remarcat şi poziţia dezavantajată a altor culte, mai ales când acestea încearcă că se manifeste în spaţiul public. Diana Răileanu a stat de vorbă cu raportorul ONU care s-a aflat în Republica Moldova timp de o săptămână şi l-a întrebat dacă situaţia din Moldova se deosebeşte de cea din alte foste republici sovietice:


Un interviu cu raportorul ONU pentru libertate religioasă, Heiner Bielefeldt



Heiner Bielefeldt
Heiner Bielefeldt: „Avem situaţii diferite în diferite ţări, dar există şi similitudini. De exemplu, recent am vizitat Azerbaidjanul, nu a fost o vizită oficială, dar am înţeles că acolo situaţia este mai complicată şi mai împovărătoare în ceea ce priveşte înregistrarea cultelor religioase, decât este aici, în Moldova. Un alt exemplu este Uzbekistanul,deşi este o ţară musulmană, acolo membrii comunităţii religioase musulmane, sunt trimişi la închisoare pentru mulţi ani doar pentru faptul că citesc anumite cărţi ce ţin de mistica musulmană. Sunt oameni care au stat cinci ani după gratii, doar pentru că au citit o carte. Desigur, Belarus este un alt exemplu, ţara este condusă de un regim dictatorial. Deci, deşi au făcut parte din Uniunea Sovietică, situaţia privind libertatea religiei diferă de la ţară la ţară.”

Europa Liberă: În acest caz cum aţi aprecia situaţia din Republica Moldova?

Heiner Bielefeldt: „Aş răspunde prin ceea ce în repetate rânduri mi-au relatat
liderii dar şi membrii comunităţilor religioase minoritare din Republica Moldova – cetăţenii acestei ţări îşi pot exercita drepturile religioase, pot să urmeze ritualurile şi serviciile divine fără să fie hărţuite de guvern, deci nu este o situaţie similară cu alte ţări din spaţiul ex-sovietic, pentru că mai sunt ţări în care Guvernul chiar presează şi hărţuieşte în mod agresiv minorităţile religioase. Dar oricum există probleme în Moldova şi acestea sunt cauzate, în mare parte, dar nu exclusiv, de tendinţele autoritare venite din partea societăţii, în special din partea unor grupări care pretind că vorbesc în numele tradiţiei Bisericii Ortodoxe. Ei o fac de o manieră care poate intimida grupurile minoritare cum ar fi evreii, evangheliştii sau musulmanii. Aici am vrea să vedem o mai mare implicare din partea guvernului în sensul unei deschideri mai mari a societăţii pentru o diversitate religioasă existentă dar şi pentru cea în devenire.”

Europa Liberă: Referindu-ne la Biserica ortodoxă, cum credeţi că este influenţată această relaţie de faptul că Biserica are subordonare dublă, la Moscova şi Bucureşti?

Heiner Bielefeldt
Heiner Bielefeldt: „Supoziţia că în orice ţară cu o tradiţie ortodoxă trebuie să existe doar o biserică ortodoxă poate duce spre neînţelegeri periculoase, care, din păcate, chiar există. Neînţelegerea este următoarea: că doar o singură tradiţie religioasă trebuie să servească drept element constitutiv sau stâlp al unei societăţi. O asemenea supoziţie poate fi baza unor evoluţii foarte periculoase inclusiv de încălcare a dreptului la religie. Constituţia Republicii Moldova prevede în mod clar libertatea de religie sau credinţă şi, potrivit Constituţiei, Republica Moldova este un stat laic. În acelaşi timp, în legea privind cultele religioase şi componentele acestora, există o referinţă despre locul special şi rolul religiei ortodoxe în istoria acestei ţări. Evident este un fapt istoric împlinit că Biserica Ortodoxă a avut un rol important în această ţară, dar întrebarea este de ce acest lucru trebuie să se menţioneze într-o lege? O asemenea trimitere într-un text de lege, ar putea duce spre înţelegerea dar şi spre neînţelegere că aceasta ar trebui să implice un tratament privilegiat faţă de Biserica Ortodoxă, în special, este vorba despre Biserica Ortodoxă Moldovenească. Sper că comunicarea inter-religioasă va fi dezvoltată în continuare în Republica Moldova, astfel încât tendinţele autoritare nu ale Bisericii Ortodoxe, dar în cadrul Bisericii Ortodoxe, să fie rezolvate. De asemenea, încurajez Guvernul să contribuie la deschiderea societăţii, să o facă mai incluzivă, pentru a aprecia diversitatea existentă şi cea în devenire, folosind oportunităţile sistemului educaţional, încurajând comunicarea inter-religioasă şi prin aprobarea unei legislaţii anti-discriminare.”

Europa Liberă: Cum apreciaţi reacţiile autorităţilor şi nu numai în diverse incidente legate de conflictele interconfesionale cum sunt cele legate de Menora evreiască, doborâtă acum doi ani de un grup de enoriaşi ortodocşi sau înregistrarea cultului islamic?

Heiner Bielefeldt: Cu toţii cunoaştem incidentul cu Hanuka, Menora care în decembrie 2009 a fost scoasă dintr-un loc public, şi acest lucru a fost făcut de o grupare care era condusă de un preot ortodox. Am auzit că nu au existat scuze din partea bisericii ortodoxe, fapt care mi se pare foarte straniu. În acelaşi timp, este foarte clar că politicienii şi societatea civilă au fost destul de vehemenţi şi au condamnat aceste acţiuni. Deci societatea pare a fi mai tolerantă decât unii care pretind că reprezintă religia majoritară. De asemenea, cunoaştem şi acţiunile ce ţin de înregistrarea unui grup musulman care, de asemenea, a fost criticată de Biserica Ortodoxă moldovenească de parcă faptul că un alt grup religios va fi înregistrat îi va lipsi pe ei de anumite drepturi. Nu sunt împotriva Bisericii Ortodoxe dar sunt convins că deschiderea spre o societate pluralistă existentă, deschiderea spre o libertate de religie pe termen lung va fi benefică şi pentru Biserica Ortodoxă.

Europa Liberă: Experţii constată că în ţările ieşite din totalitarism, comunism, bisericile ortodoxe sunt fundamentaliste, de multe ori dând dovadă de intoleranţă faţă de alte religii. De ce?

Heiner Bielefeldt: Aprecierea adevărată a diversităţii este ceva ce trebuie învăţat. Sunt oameni care gândesc în felul următor: „în trecut, am avut un partid comunist care a monopolizat societatea şi şi-a impus propriile idei utilizând orice mijloc de îndoctrinare. Astăzi, când perioada comunismului, mai mult sau mai puţin, a trecut, noi suntem cei care trebuie să ocupăm acest spaţiu” – această atitudine este una greşită. Nimeni nu are dreptul să ocupe şi să monopolizeze spaţiul public. Democraţia trăieşte în baza unei societăţi deschise. În concluzie, cea mai mare provocare a societăţii o reprezintă schimbarea mentalităţii.

Europa Liberă: Cum se „educă” toleranţa religioasă? Ce soluţie există atunci când procesul educativ este afectat de aşa-numita „îndoctrinare religioasă”.

Heiner Bielefeldt
Heiner Bielefeldt: „Să spun două lucruri: unu – trebuie să ne asigurăm că în şcoli nu există îndoctrinare, iar în cazul în care educarea religioasă se bazează pe o anumită religie, statul trebuie să se asigure că acest curs este predat în mod facultativ şi opţional. În Moldova, regulamentul prevede exact acest lucru, ceea ce este bine, dar este nevoie de un mecanism de monitorizare care să protejeze şi să asigure că anume acest lucru este implementat în practică. Educaţia este un subiect foarte important şi este foarte bine că Ministerul Educaţiei a clarificat că educaţia religioasă în şcoli trebuie oferită în mod voluntar şi facultativ. Regulile în acest sens sunt foarte clare, dar trebuie să se lucreze la implementarea în practică a elementelor de siguranţă pentru copii. Ni s-a relatat că unii copii s-ar putea să fie presaţi din cauza faptului că participă la aceste lecţii de predare religioasă. Este important ca, nu doar de jure dar şi de facto, Guvernul să păstreze acest element facultativ al predării religiei în şcoli. Trebuie să se ia măsuri ca în societate să nu existe gânduri şi stereotipuri că educaţia religioasă poate fi afectată de îndoctrinare. Comunicarea este calea cea mai utilă pentru depăşirea stereotipurilor şi sunt multe dovezi în acest sens. În afară de aceasta, curricula şcolară trebuie să fie corectă atunci când descrie diferite confesiuni, pentru că cunosc cazuri, şi aici nu mă refer la Republica Moldova, când materialele folosite în şcoli pentru predarea religiei au fost îngrozitoare. În concluzie, nu trebuie să promovezi valorile altor religii, dar trebuie să fii corect în raport cu ele.”

Europa Liberă: Presa a reproşat Bisericii că a fost folosită ca teren pentru confruntări politice şi propagandă. Este o situaţie inedită în Republica Moldova sau se întâmplă şi pe la case mai mari?

Heiner Bielefeldt: „Cu siguranţă acest fenomen nu este unic pentru Republica Moldova. Dar ceea ce nu am observat aici este dorinţa membrilor Bisericii Ortodoxe să îşi exprime public nemulţumirea faţă de cei care, de fapt, compromit tradiţiile ortodoxe printr-o agendă politică extremistă. Am întâlnit în Republica Moldova multe persoane cu o gândire deschisă, care înţeleg foarte bine ce înseamnă libertatea religiei sau a credinţei, care mi-au spus că sunt ortodocşi, membri ai Bisericii ortodoxe, şi că sunt foarte mulţi oameni ca ei care au o gândire modernă, liberală şi că nu le plac tendinţele extremiste, dar că acestea au loc în numele Bisericii Ortodoxe. Cred că este foarte important ca alte persoane din sânul Bisericii Ortodoxe să se pronunţe împotriva defăimării acesteia.”
XS
SM
MD
LG