Linkuri accesibilitate

Vreo şansă de avansare în reglementarea conflictului transnistrean?


Medvedev, Voronin, Smirnov la Moscova în 2009

Medvedev, Voronin, Smirnov la Moscova în 2009

Discuție înaintea conferinţei din Germania privind reglementarea conflictului transnistrean, cu participarea actorilor din formatul „5+2”.



Regiunea transnistreană şi conflictul legat de această regiune reapare mai pronunţat în avanscena preocupărilor politice naţionale şi internaţionale din acest început de toamnă. Vreo şansă de avansare în reglementarea conflictului transnistrean sau doar tentative ritualice de a mişca în acest sens carul din loc? Am stat de vorbă cu analistul politic Oazu Nantoi.

Interviul dimineții cu Oazu Nantoi



Europa Liberă: Dle Nantoi, negocierile sau mai degrabă preocupările pentru negocierea unei soluţii a conflictului transnistrean par să devină un fel de perpetuum mobile, iar dumneavoastră - cu vechime impresionantă de comentare a acestor preocupări - riscaţi probabil să vă autocitaţi deja cu privire la acest subiect… Totuşi, vedeţi ceva inedit în modul mai vioi în care problematica transnistreană este abordată acum la nivel naţional, dar şi internaţional?

Oazu Nantoi
: „Eu văd simultan tocmai trei procese. În primul rând este vorba despre procesele interne din Federaţia Rusă. Probabil cei din Federaţia Rusă, care se preocupă de aşa-numitul conflict transnistrean, încetul cu încetul încep să-şi dea seama că susţinerea acestei regiuni nu are nici o perspectivă şi nu aduce nici un profit strategic imperiului rus care încearcă să se ridice din genunchi, asta citând presa rusească.

Alta este că sunt acolo nişte funcţionăraşi de mâna a doua care se hrănesc din existenţa acestei probleme, dar nu ei determină probabil atitudinea oficialilor ruşi. Al doilea moment este vorba despre situaţia internă din regiunea transnistreană. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani Igor Smirnov se simte substanţial deranjat de faptul că în interiorul regiunii a apărut o concurenţă politică reală şi partidul Obnovlenie la modul cel mai serios îşi anunţă ambiţiile în ceea ce priveşte funcţia de preşedinte al aşa
„Nu Rusia este puternică în Transnistria, ci noi suntem slabi, laşi şi corupţi”.

numitei rmn.

Şi al treilea, dar nu ultimul moment, e vorba de faptul că Republica Moldova, cu întârziere de 20 de ani, dar totuşi şi-a dat seama că pe continentul european există Uniunea Europeană şi că în mod normal o ţară care se vrea democratică şi stabilă ar fi obligată pur şi simplu să implementeze aceste valori la ea acasă.

Şi încetul cu încetul au loc aceste schimbări pe malul drept al Nistrului şi pornind de la ideea pe care eu am formulat-o mulţi, mulţi, mulţi ani în urmă că nu Rusia este puternică în Transnistria, ci noi suntem slabi, laşi şi corupţi, deci dacă admitem că noi devenim mai puţin slabi, mai puţin laşi şi mai puţin corupţi, deci malul drept obţine mai multe pârghii de a influenţa situaţia în stânga Nistrului şi de contura o perspectivă cât de cât optimistă în ceea ce priveşte edificarea statului Republica Moldova în frontierele recunoscute de comunitatea internaţională.”

Europa Liberă: Dle. Nantoi, haideţi să revenim la cei slabi, laşi şi corupţi, cum spuneţi, ceva mai târziu. Acum, au existat, se pare, nişte aşteptări legate cea de-a 10-ea şedinţă, de ieri, de la Moscova, a Consiliului ruso-francez pe probleme de colaborare şi securitate. Se anunţaseră discuţii, inclusiv, despre regiunea transnistreană între miniştrii de externe francez şi rus. Comunicatele însă trec cu vederea acest subiect… Din punctul dvs. de vedere e o diminuare a intereselor vechilor europeni faţă de acest subiect?

Oazu Nantoi:
„Eu consider că acest interes nicicând nici nu a existat în realitate. Da, declaraţii protocolare ar putea fi, alta este că atunci când noi, fiind provinciali din firea noastră, ne aşteptăm ca cineva să ne rezolve problemele noastre, noi nici măcar nu încercăm să formulăm o listă de priorităţi pentru acei actori de la care aşteptăm soluţia magică. Aceeaşi Germanie. Da, Germania este supraputere economică în Uniunea Europeană. Da, domnul prim-ministru, Vlad Filat, de două ori s-a întâlnit cu dna Merkel şi, să dea Domnul, a reuşit să o informeze despre esenţa problemei. Dar să nu uităm că dna Merkel are în spatele ei problemele Germaniei şi interesele concernului Simens în Rusia, probabil pentru dna Merkel sunt mult mai importante decât toate problemele Republici Moldova luate laolaltă.

De aceea eu cred că aceste întrevederi la nivel internaţional ele în mare parte creează un anturaj, să spunem aşa, care în fond începe a se schimba în favoarea Republici Moldova. Dar atâta timp cât noi aici la Chişinău ne facem de ruşine cu funcţionarea Alianței pentru Integrare Europeană, cu incapacitatea noastră de a alege un şef de stat, de a saigura o guvernare eficientă şi previzibilă, atâta timp nimeni nu ne va rezolva nouă problemele noastre.”

Europa Liberă: În Germania, astăzi, ar urma să înceapă o conferinţă privind reglementarea conflictului transnistrean, cu participarea actorilor din formatul „5+2” … Premierul Filat ar urma să se întâlnească acolo, în Bavaria, cu Igor Smirnov… Vedeţi vreun motiv de optimism legat de această reuniune, mai ales că ar trebui să paveze calea spre o reluare a negocierilor oficiale în formatul „5+2”?

Oazu Nantoi:
„În primul rând, eu nu cred în aşa numitele negocieri. Conflictul cunoscut sub denumirea de conflict transnistrean nu se rezolvă prin negocieri în formatul „5 +2”. Tot ce s-a obţinut în ultimii ani pozitiv, s-a obţinut în urma unor acţiuni realizate fără a consulta acest format. Eu am în vedere misiunea Uniunii Europene de asistenţă la frontieră, EUBAM, eu am în vedere introducerea unilaterală a interdicţiilor de circulaţie pentru liderii de la Tiraspol de către Statele Unite şi Uniunea Europeană şi acţiunile de restabilire a încrederii, deşi nu-i chiar aşa, nu-i vorba despre restabilirea încrederii între populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului, ci de posibilitatea de penetrare pe malul stâng al Nistrului cu proiecte de ordin social şi economic.

De aceea eu consider că în Germania nu putem să ne aşteptăm la nimic miraculos. Să dea Domnul să fie eliberat Ilie Cazac, deoarece e o ruşine pentru statul Republica Moldova soarta acestui tânăr. Să dea domnul să fie restabilită telefonia fixă, cu toate că Igor Smirnov în maniera lui poate să spună că păi, este vorba despre agent economic independent, ce am eu cu asta? Interdrestrcom. Şi dacă se va restabili transportarea mărfurilor pe calea ferată pe malul stâng tot va fi un pas pozitiv spre dezamorsarea situaţiei, dar nu spre rezolvarea problemei în ansamblu.”

Europa Liberă: Dle. Nantoi, nu credeţi în acest negocieri, consideraţi că formatul „5+2” ar fi, şi spuneţi în mod surprinzător acest lucru acum, inutil. Dar de fapt ce s-ar pune în loc - formatul „0+0”, altceva ca să se avanseze?

Oazu Nantoi:
„Nu. Problema care este că, repet, formatul „5+2” este păstrat, probabil, pentru a se legifera acele soluţii la care se va ajunge, dacă e să fim optimişti, în afara acestui format. Deoarece, cum am mai spus, în afara formatului „5+2” s-au întâmplat şi lucruri pozitive pentru Republica Moldova, dar şi lucruri negative. Când, de exemplu, în formatul „2+1”, la 18 martie 2009, ex-preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, fiind la Moscova, a semnat o declaraţie comună cu Igor Smirnov şi Dmitri Medvedev, prin care federaţia Rusă a obţinut angajamentul Moldovei de a păstra actualul format de menţinere a păcii până la soluţionarea conflictului, ceea ce reprezintă o doleanţă mai veche a Rusiei de a păstra prezenţa militară sub formă de pacificatori ruşi şi trupe paramilitare ale regimului anticonstituţional din stânga Nistrului.

Şi cu memorandumul Kozak renumit pe timpuri Federaţia Rusă aproape şi-a atins scopul în afara acestui format de negocieri. De aceea formatul de negocieri 5+2 este o formulă diplomatică care, pe de o parte, trebuie să protejeze actorii internaţionali de surprize neplăcute gen memorandumul Kozak şi, pe de alta, dacă e să fim optimişti şi să ne gândim la o eventuală soluţie, în acest format ar putea fi legiferate noile realităţi obţinute după realizarea unor schimbări pozitive.

Dar conflictul transnistrean pe care noi îl cunoaştem în forma actuală
Conflictul transnistrean în forma actuală presupune demontarea necondiţionată a unui şir de structuri care există în stânga Nistrului.

presupune demontarea necondiţionată a unui şir de structuri care există în stânga Nistrului. Începem cu acelaşi Minister al Securităţii Statului aşa numit, care este o filială a serviciilor secrete a Federaţiei Ruse, începem cu trupele paramilitare, despre care recent chiar Igor Smirnov a declarat că ele totdeauna stau la dispoziţie pentru a respinge orice agresiune din partea „româno-fasciştilor” din dreapta Nistrului.

Şi aceasta presupune un set de acţiuni foarte concrete, presupune, eu vreau să subliniez această idee, presupune un proces de lungă durată în urmă căruia în stânga Nistrului vor fi demontate consecinţele existenţei acestui regim anticonstituţional, xenofob. Şi atunci noi vom putea vorbi despre soluţionarea conflictului. Însă, vreau să-mi termin gândul, noi spre regret nici pe malul drept încă nu ne-am determinat asupra principiilor de bază ale unui stat care să se numească Republica Moldova şi existenţa căruia să nu fie pusă la îndoială atât în interiorul ţării, cât şi în exterior.”

Europa Liberă: Recent guvernul a adoptat un plan al activităţilor de reintegrare a localităţilor de pe ambele maluri ale Nistrului pentru anul 2011. Planul prevede şi o sumă de 10 milioane de lei - ce va fi distribuită pentru diferite necesităţi ale localităţilor subordonate Chişinăului din zona de securitate… Aceste localităţi deja sunt integrate, chiar dacă au nevoie poate de un sprijin dublu din partea autorităţilor constituţionale…

Oazu Nantoi:
„Un asemenea document va fi elaborat, este în proces de elaborare. Într-un fel sunt complice şi cunosc un grup de persoane foarte bine pregătite pentru elaborarea acestui document. Din păcate problema rămâne cu voinţa politică. Noi vedem că actuala alianţă este compusă din trei formaţiuni politice extrem de eterogene - unul se duce cu pământul basarabean la Bucureşti, altul să duce să pupe mâna la Moscova şi din aceste trei formaţiuni politice eu deocamdată nu văd cum s-ar putea consolida un nucleu care şi-ar asuma responsabilitatea politică pentru întregirea ţarii.

Problema, repet, nu este în scrierea strategiilor. Deoarece să ne aducem
Societatea moldovenească este scindată, nu consideră că reîntregirea ţării reprezintă o prioritate şi acest lucru se resimte şi în calitatea celor aleşi de noi în Parlamentul R. Moldova.

aminte de anii 2004, de exemplu, când un grup de persoane din partea societăţii civile au propus strategia aşa numită 3D. Nimic nu s-a schimbat de atunci şi aceleaşi principii vor fi puse cu certitudine la baza şi altor strategii care vor apărea.

Problema este în noi. Societatea moldovenească este scindată, nu consideră că reîntregirea ţării reprezintă o prioritate şi acest lucru se resimte şi în calitatea celor aleşi de noi în Parlamentul Republicii Moldova şi, respectiv, are un impact negativ asupra problemei reîntregirii ţării. Repet, nu Rusia este puternică, nu Igor Smirnov, noi, cei din dreapta Nistrului şi cei din stânga Nistrului care deci sunt cetăţeni ei Republicii Moldova încă nu ne-am mobilizat pentru a avea o ţară integră, respectată de toţi şi în primul rând de noi.”

Europa Liberă: Cu această constatare aforistică, vrem să vă mulţumim, dle Nantoi, pentru acest interviu.
XS
SM
MD
LG