Linkuri accesibilitate

„Amendamentele sunt cosmetice şi nu elimină conflictul dintre Procuratura Generală şi MAI”.


Reforma justiţiei a decurs timid pînă acum, dar guvernarea se ambiţionează ca pînă la sfîrşitul acestui an principalul document, strategia de reformare care anunţă schimbări mari în sistemul de drept, să fie aprobată şi în Parlament, după ce zilele trecute a primit avizul executivului. Pe lîngă strategie, pe deputaţi îi aşteaptă un proces anevoios de modificare a legislaţiei. Proiectul de lege care a fost deja pregătit de ministerul justiţiei şi dezbătut astăzi de experţi şi cei pe care îi vizează direct reforma se referă la ajustarea procedurilor penale. Relatează Lucia Diaconu.


Cine va conduce urmărirea penală în Moldova?



Schimbările la procedura penală pe care le propune Ministerul Justiţiei au scopul să facă mai eficiente anchetele penale, aşa încît clasarea dosarelor să devină excepţii tot mai rare. Autorii proiectului consideră că aceste deziderate pot fi atinse dacă între procuror, ofiţerul de urmărire penală şi poliţistul care adună probele ar exista o conlucrare mai bună, ceea ce îşi propune noua abordare. Fără să se transfere prerogativele de urmărire penală în totalitate procuraturii, aşa cum se discuta anterior.

Iată care sînt argumentele aduse de consultantul Direcţiei de elaborare a legislaţiei, a Ministerului Justiţiei Livia Railean:

„Rămîn organele specializate cum este Departamentul de urmărire penală a Ministerului de Interne, a Centrului anticorupţie, a Serviciului Vamal. Rămîn la fel pentru că ele sînt specializate şi noi considerăm că este supravegherea procurorului, urmează procurorul să supravegheze acţiunile ofiţerului. De aceea noi considerăm că nu este un pericol. Poate că pe viitor toate aceste organe să treacă la procuratură. Dar este o schimbare de durată.”

Ion Guzun, coordonator de programe la Centrul de resurse juridice, crede că pentru rezultate mai bune ar fi nevoie de schimbări mai radicale:

„Acestea fac parte din discuţiile controversate dintre Procuratura Generală şi MAI. Ideal ar fi într-adevăr să fie o instituţie responsabilă care să conducă urmărirea penală fără alte instituţii. Rămîne conflictul dintre PG şi MAI. Noi dorim un sistem transparent, nu cel care este la moment. Dar amendamentele care la moment se aduc încearcă să clarifice situaţia, dar nu este o modificare sistemică, eu aş zice că este una cosmetică, deşi necesară.”

Dar iată care este părerea unui reprezentant al Procuraturii. Viorel Morari, procurorul adjunct al Procurorului Anticorupţie:

„În viziunea mea este necesar să oferim independenţă ofiţerului de urmărire penală. Ofiţerul de urmărire penală să fie independent faţă de organul în care activează. De exemplu, ofiţerii de urmărire penală din cadrul MAI, din cadrul CCCEC şi cei din Serviciul Vamal. Asta-i problema actuală. Adică dacă noi depăşim situaţia dată nu este cazul să fie trecută toată urmărirea penală exclusiv la procuratură.”

Ministerul justiţiei a mai propus să fie simplificat modul de supraveghere a subalternilor de procurorii ierarhic superiori, pentru a exclude riscul ca aceştia să-şi influenţeze subordonaţii.

Dar scopul cel mai important al reformei procedurii penale e să excludă orice posibilitate de încălcare a drepturilor persoanelor care la un moment dat au de-a face cu organele de drept, concluzionează consultantul de la Ministerul Justiţiei Livia Railean:

„Nu va mai fi interceptarea convorbirilor telefonice, monitorizarea tranzacţiilor financiare, agenţii sub acoperire în afara dosarului penal, cum este la moment, fără nici un control. Adică este o previzibilitate clarificată, adică s-a pornit urmărirea penală, persoanei îi sînt asigurate toate garanţiile prevăzute: dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil, şi numai atunci pot fi dispuse aceste măsuri. Nu şi în afara procesului penal. Persoana trebuie să cunoască că atunci cînd va fi supusă arestului toate materialele care sînt prezentate judecătorului trebuie să-i fie aduse şi lui la cunoştinţă pentru a pregăti apărarea şi atunci cînd persoana este reţinută pentru identificare trebuie să ştie că reţinerea pentru identificare urmează să fie făcută doar pentru 6 ore, la moment se reţine persoana pe 72 de ore.”

Reformarea întregului sistem al justiţiei este un angajament cheie al actualei guvernări în faţa partenerilor occidentali care vor fi să decidă dacă Republica Moldova poate susţine examenul integrării europene.
XS
SM
MD
LG