Linkuri accesibilitate

Ion Păduraru: „Responsabilitatea pentru atacurile de tip raider este pe umerii judecătorilor.”


Premierul Vlad Filat este îngrijorat de atacurile financiare la care au fost supuse patru bănci, ai căror acţionari ar fi fost deposedaţi fraudulos de pachete importante de acţiuni. Ieri a vorbit chiar de citez „un atac asupra securităţii naţionale”. Astăzi, la şedinţa de guvern, a cerut ministerului de justiţie să modifice în regim de urgenţă legea anti-raider.

Numai că presupusul atac asupra băncii Moldova Agroindbank, precizează procuratura, a avut loc încă anul trecut, în 2010. De ce a durat un an până să se constate că securitatea naţională ar fi atacată, este numai una din întrebările la care a încercat să găsească un răspuns Liliana Barbăroşie.



Cine şi cum va despăgubi acţionarii băncilor moldoveneşti?



Ex-ministrul Justiţiei, Ion Păduraru, avocat care are acum în procedură dosare legate de zisele atacuri raider, are o explicaţie pentru reacţia aparent tardivă a pătimiţilor, precum şi a guvernului:

Ion Păduraru
„Pentru că ce s-a întâmplat de fapt? Cu Agroindbank de exemplu, a fost eliberat titlul executoriu în baza unei hotărâri a unei instanţe din Sankt-Petersburg de anul trecut, fără înştiinţarea părţilor, fără citarea lor, prin falsuri - înştiinţări false. Dacă acţionarii din Slovenia sau de unde sunt ei ar fi fost înştiinţaţi că, uite, domnilor, avem o decizie în defavoarea dumneavoastră, precis că ei aveau să reacţioneze, aveau să se apere în judecată. Dar dacă judecătorii au ascuns acest eveniment prin înştiinţări false, sigur că nu a acţionat mecanismul principal. Responsabilitatea de bază trebuie să stea pe umerii judecătorilor care au luat aceste decizii ilegale. Nu s-a trecut fără implicarea, fără interesarea mai bine zis a judecătorilor. De fapt, dacă ar fi acţionat justiţia, şi în cazul Agroindbank, şi în cazul Universalbank şi în alte cazuri, întotdeauna în mod normal ar fi fost blocate aceste atacuri. Guvernul a reacţionat exact atunci când a aflat, dar a aflat la sfârşitul lui iulie. Doar nimeni nu duce registrul hotărârilor de judecată ca să-I raporteze premierului. Altceva este că autorităţile statului, inclusiv executorul judiciar care este un privat în funcţie publică, trebuiau să reacţioneze prin verigile sale, la nivel de poliţist de sector, cum s-ar spune. Dar vedeţi că nu lucrează aceste verigi ale statului.”

Are şanse statul în asemenea condiţii şi cu astfel de instituţii să reuşească să le înapoieze acţionarilor ceea ce au pierdut, aşa cum dădea asigurări premierul? Experienţe similare anterioare arată că şansele sunt puţine, spune Ion Păduraru:

„Din informaţia procuraturii rezultă clar că urma celei mai mari părţi a acestor acţiuni a fost pierdută undeva prin Cipru. Formal vorbind desigur că ar fi căi de a declara nule tranzacţiile respective, dar înţeleg eu că nu le va da de urmă . Fiindcă planul elaborat de grupul din spatele acestor atacuri a fost calculate extrem de meticulos, iar executorii acestui plan sunt convins că au beneficiat şi vor beneficia de suportul autorităţilor de pe loc. Doar nu este primul atac. Tot aşa au fost preluate de la Viktoriabank în câteva rânduri acţiunile prin diferite scheme. Dacă procuratura va acţiona corect şi cu bună voinţă, cu asistenţa altor state s-ar putea rezolva cazurile. În mod normal, acţiunile acelea ar putea fi şi anulate dacă se demonstrează că afacerile au fost ilegale şi lasă ca acei proprietari, cărora nu le găsim urma, să iasă aşa la iveală.”

Ieri, premierul Vlad Filat a anunţat că patru bănci moldoveneşti şi o companie de asigurări au devenit sau erau cât pe ce să devină ţinta unor atacuri de tip raider şi a cerut instituţiilor statului să găsească vinovaţii dacă nu vor să fie acuzate de complicitate. Premierul a sugerat că în atacuri ar putea fi implicate şi persoane de rang înalt, fără a face însă alte precizări.

Pentru moment, autorităţile se pare că au reuşit să blocheze tranzacţiile numite de către premierul Vlad Filat „deposedări frauduloase”, aplicând sechestru asupra acţiunilor transferate de la un proprietar la altul şi contestând deciziile judiciare ce prevedeau transferul forţat al acestora.
XS
SM
MD
LG