Linkuri accesibilitate

Criza burselor europene. Ce urmează?


Indicii bursieri au crescut astăzi la bursele europene, chiar dacă îngrijorările din zona euro nu au dispărut.


La Londra, Paris și Frankfurt indicii bursieri crescuseră la amiază, după o cădere puternică luni și noile căderi de astăzi la bursele asiatice.

Fluctuația burselor este cauzată în parte de prețul acțiunilor băncilor. Investitorii cred că rata înaltă de îndatorare a guvernelor din zona euro poate afecta în primul rând sectorul bancar. Grecia se pregătește să ceară băncilor și altor deținători privați de obligațiuni guvernamentale să le schimbe pe altele cu dobândă mai mică, dar cu o perioadă mai îndelungată.

Există temerea că țări precum Spania și Italia vor fi nevoite să urmeze exemplul grecesc.

Luni, directorul Deutsche Bank Josef Ackermann aflat la final de mandat a spus că unele bănci europene se pot prăbuși dacă sunt forțate să reflecte în conturile lor pierderile cauzate de împrumuturile acordate guvernelor la prețul de astăzi al obligațiunilor guvernamentale.

Commentatorii citați de agențiile de știri mai cred că fluctuația burselor este cauzată de neîncrederea multor investitori în capacitatea politicienilor europeni de a rezolva problema datoriilor.

În Italia, cea de-a treia economie a Uniunii Europene, Senatul a început dezbaterea unui set de măsuri de austeritate în valoare de 45 de miliarde 500 de milioane de euro necesar pentru ca țara să-și mențină sprijinul primit de la Banca Centrală Europeană. Guvernul de la Roma speră că pachetul va fi aprobat rapid după ce, sub presiunea sindicatelor, s-a renunțat la numeroase măsuri de austeritate prevăzute inițial. Cu toate acestea, sindicatele italiene au organizat astăzi un nou protest de amploare.

Proteste asemănătoare sunt planificate de sindicatele spaniole pentru această seară la Madrid.

Dubiilor despre capacitatea politicienilor li se adaugă și așteptările puțin optimiste legate de starea economiei în general.

Agenția de statistică a Uniunii Europene a confirmat astăzi că economia zonei euro a crescut cu 0,2 la sută între aprilie și iulie comparativ cu primul trimestru al anului. Față de perioada similară a anului trecut creștere a fost de 1,6 la sută, mai mică decât cele 1,7 % anticipate.

În Germania, cea mai puternică economie a zonei euro, comenzile industriale au scăzut cu 2,8 la sută în iulie din cauza micșorării puternice a comenzilor din străinătate.

Șeful Băncii Mondiale, Robert Zoellick este de părere că economia Uniunii Europene se află într-o situație mai grea decât cea a Statelor Unite, unde șomajul continuă să fie principala îngrijorare. Aflat într-o vizită în Singapore, Zoellick a spus că, în Europa, criza datoriilor riscă să submineze încrederea investitorilor și a consumatorilor.

Șeful Băncii Mondiale a mai spus că țările din zona euro ar putea fi nevoite să se integreze mai profund din punct de vedere fiscal – iar guvernele ar trebui să renunțe la o parte din controlul asupra bugetelor naționale, ca să-și armonizeze politicile la nivel zonei euro.

Îngrijorările din ultimele luni față de evoluția economiilor europene și americane i-au făcut pe investitori să găsească un refugiu în francul elvețian, care s-a apreciat puternic.

Astăzi, Banca Națională a Elveției a decis să lege valoarea valutei naționale de cea a monedei europene unice. Anunțul pe care agenția Reuter l-a numit "șocant" a dus la deprecierea imediată cu 8% a francului elvețian față de euro. Autoritățile elvețiene spun că un franc prea puternic, așa cum a fost în ultimele luni, are consecințe devastatoare asupra economiei unei țări dependente de exporturi și turism. Banca spune că este dispusă să cumpere cantități nelimitate de valute străine pentru a menține rata minimă de schimb de 1.20 franci pentru un euro indiferent de riscuri.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG