Linkuri accesibilitate

Gh. Cercelescu: FMI-ul a cerut ca guvernul să ia şi măsuri de amortizare a acestui şoc, dar probabil că guvernul nu va avea banii necesari pentru a ameliora condiţiile foarte precare pe care le vor produce aceste măsuri.”




7 septembrie 2001

Actualitatea (Moderator : Radu Călin Cristea; corespondent: Sabina Fati).

Opinii ale unor analiști economici despre negocierile cu FMI.

Experţi economici contactaţi pentru a comenta „la cald” declaraţiile făcute astazi de premier si de Neven Mates (negociatorul şef al FMI pentru Romania) sunt de părere că în acest moment este imposibil de estimat ce şanse are Romania de a încheia un acord stand by cu FMI. pentru toţi rămîne deocamdată enigmatică acea „implementare a unor acţiuni preliminare convenite cu guvernul” la care se face trimitere în comunicatul de presă al biroului reprezentantului permanent al FMI în Romania. Nu se ştie aşadar despre ce acţiuni preliminare ar putea fi vorba, precum şi dacă implementarea lor, în doar circa două luni ar fi realizabilă. Iată opiniile cîtorva analişti economici despre rezultatul acestei noi runde de negocieri cu FMI, încheiată oarecum „în coadă de peşte”.

Analiştii economici sunt de părere că Romania trebuie să îndeplinească precondiţiile stabilite la aceste negocieri cu FMI pentru ca Fondul să aprobe un acord stand by cu Bucureştiul. Unele dintre acestea, după cum spune economistul Gheorghe Cercelescu, ar putea fi făcute, dar cu mari riscuri sociale, de pildă, corelarea preţurilor din energie, ceea ce înseamnă creşterea preţurilor la energie şi petrol. Preţuri care au fost ţinute pe loc multă vreme.

Gh. Cercelescu: „De la începutul anului preţurile la energie au fost ţinute pe loc, timp în care producătorii au înregistrat mari pierderi. Acum se cere ajustarea preturilor la energie, adică creşterea lor în vederea rentabilizării producătorilor, adică a eliminării pierderilor producătorilor. Or, acest lucru presupune creşterea importantă a preţurilor la energie, care va avea un şoc asupra tuturor celorlalte preţuri, cu impact foarte puternic pe plan social. FMI-ul a cerut ca guvernul să ia şi măsuri de amortizare a acestui şoc, dar probabil că guvernul nu va avea banii necesari pentru a ameliora condiţiile foarte precare pe care le vor produce aceste măsuri.”

Negociatorul şef al FMI în relaţia cu Romania a spus că peste două luni programul convenit de cele două părţi ar putea intra în discuţia Fondului. L-am întrebat pe Florin Petria, redactor şef la revista „Viaţa financiară” ce ar trebui să facă în mod concret guvernul roman pentru a satisface cererile Fondului ?

F. Petria: „Concret ar putea să intervină direct pe politica salarială pe care o controlează la nivelul societăţilor naţionale. Este oarecum jenant, spre exemplu, ca în clipa de faţă să avem societăţi naţionale în care bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an nu a fost încă finalizat, determinat, aprobat, deci poate interveni la nivelul acestor societăţi naţionale. Recunoaştem cu toţii că există un excedent de personal în multe din ele, există slabă performanţă financiară şi în acelaşi timp, executivul poate să intervină asupra societăţilor comerciale care produc în pierdere, sau produc pe stocuri. În acelaşi timp, executivul poate să îşi creioneze politica faţă de bugetari. Politica salarială” [...]

Aşadar, Bucureştiul nu poate spera într-un acord de „încurajare” din partea FMI, aşa cum s-a întîmplat în legislatura trecută, dar există premisele unui rezultat pozitiv dacă executivul va pune în practică angajamentele pe care şi le-a luat la negocierile cu experţii Fondului. Angajamente care însă nu sunt de loc uşor de dus la bun sfîrşit, mai cu seamă toamna, cînd presiunile sociale cresc.
XS
SM
MD
LG