Linkuri accesibilitate

Experţii IDIS Viitorul recomandă finanţarea proiectelor care generează venituri.


Pe an ce trece Republica Moldova primește de la donatorii din exterior fonduri tot mai generoase pentru dezvoltarea sa, numai ca acestea sunt în mare parte administrate tot de străini. În aşa fel, Moldova se alege cu pestele prins de-a gata, dar fără undiţa cu care l-ar putea prinde singură. Este concluzia unui studiu realizat de experţii de la IDIS Viitorul, pe care îl rezumă Lucia Diaconu.


Numai 1 din 10 dolari de la donatorii externi e investit în economie



Doar în anul 2010 Republica Moldova a beneficiat de 450 de milioane de dolari de la donatorii străini. Ce-i drept, majoritatea banilor sînt destinaţi pentru proiecte gestionate de reprezentanţi mandataţi de donatori, fără participarea guvernului. Această stare de lucruri, la părerea autorilor studiului, nu face bine Moldovei, pentru că, opinează expertul Viorel Gîrbu, unul din autori, astfel moldovenii nu învaţă să se descurce pe cont propriu.

Viorel Gîrbu
„Autorităţile locale se lasă pe tînjală şi nu-şi creează capacităţi şi nu încearcă să preia acele activităţi care sînt implementate de donatori şi atunci Moldova efectiv beneficiază de anumite rezultate ale acestor proiecte de asistenţă externă, care sînt relevante sau poate mai puţin relevante deoarece agenda vine din exterior şi donatorii în mod firesc nu cunosc chiar atît de bine situaţia din Republica Moldova. Şi atunci cînd comunitatea donatorilor va înceta să asiste Moldova la fel de mult cum asistă acum, autorităţile naţionale vor fi complet nepregătite pentru preluarea acestor activităţi. Moldova va reveni la situaţia din anii 90 atunci cînd donatorii au început să vină în Republica Moldova. Fiindcă în paralel autorităţile naţionale - publice, locale, trebuie să-şi dezvolte capacităţi. Bugetul public naţional creşte din an în an, dar trebuie create şi capacităţi de gestionare a acestor mijloace la fel de eficientă precum fac donatorii.”

Autorii studiului sugerează partenerilor de dezvoltare să insiste ca guvernul să preia la un anumit moment proiectele începute de ei, iar administraţia publică de pe loc să aibă mai multă iniţiativă şi să propună propriile proiecte.

Iar pentru a mări capacitatea autorităţilor locale de absorbţie a fondurilor străine, mult mai mică decît a celor centrale sau municipale, autorii insistă pe grăbirea reformei de descentralizare care ar da primăriilor mai multă autonomie financiară. Din cauza dependenţei de centru, administraţiile locale sînt limitate să contribuie cu o cotă parte la finanţarea proiectului, susţine economista Corina Gaibu, unul din autorii cercetării.

Corina Gaibu
Corina Gaibu: „Această limitare este datorată şi modului de distribuire a veniturilor în stat. Iată vedeţi şi pe tabelul de pe ecran în ce mod, care este rata de dependenţă de bugetul central. Şi vedeţi că sînt unele raioane care depind, majoritatea de fapt depind pînă la 70 la sută dar sînt unele care depind în măsură de pînă la 90 la sută: Teleneşti, Basarabeasca, Nisporeni. În concluzie, doar municipiul Chişinău şi eventual Bălţi ar putea pretinde la cofinanţarea unor proiecte, în rest toate autorităţile locale nu au spaţiu de manevră la capitolul financiar.”

Autorii mai recomandă ca fondurile acordate să fie utilizate cît mai mult posibil pentru proiecte care generează venituri, şi nu pentru consum, cum ar fi plata salariilor în sectorul social.

Leonid Litra
Leonid Litra: „Problema pe care o discutăm noi este acordarea asistenţei preponderent pe sectoare sociale şi evitarea sectorului real al economiei. Aşa-numita impresie se creează că se tratează mai mult efectele decît cauzele.”

Studiul constată că doar 10 la sută din resursele financiare primite de la donatorii externi sînt pentru sectorul real al economiei, restul fiind direcţionate spre sectorul social, justiţie şi buna guvernare.
XS
SM
MD
LG