Linkuri accesibilitate

Valentina Ursu discută cu participanţii la manifestaţiile dedicate zilei naţionale „Limba noastră”.



Astăzi se marchează ce? Sărbătoarea „Limba Noastră” sau „Limba noastră cea română”, cum se poate citi pe afişe, în Chişinău? O confuzie aparent minoră, dar care spune multe despre disputele care continuă şi astăzi, cel puţin în lumea politică. Valentina Ursu cu câteva impresii de la manifestările din capitală:




Aici, în Piaţa Marii Adunări Naţionale în îndepărtatul an 1989 sute de mii de moldoveni cereau revenirea la grafia latină şi studierea limbii române. Mulţi îşi mai amintesc cum se cânta pe atunci: „Vin din munţii latiniei, deci şi scrisul mi-i latin”. 31 august 2011, ora 9 şi 20 de minute. La această oră matinală aici, în preajma monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt se adună foarte multă lume – de la vlădică, până la opincă. Cu buchete de flori, preşedintele interimar, speakerul Marian Lupu, premierul Vlad Filat, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă, deputaţi, miniştri, dar şi foarte mulţi chișinăuieni. Au venit şi oameni din alte localităţi ale Republicii Moldova.


Cu microfonul Europei Libere la manifestaţiile de Ziua limbii române



Boris Vasiliev
Boris Vasiliev: „Vin de la Sărătenii Vechi, Teleneşti, să asist la această sfântă sărbătoare. Sunt Vasilev Boris, bunelul lui Dan Bălan.”

Europa Liberă: Se vorbeşte româneşte acum în Republica Moldova?

Boris Vasiliev: „Elevii – da. Dar bătrânii nu vorbesc, de atâta că e vinovată Constituţia, care încurcă lucrurile şi aşa încurcate. Păcat, fiindcă adevărul totuna o să triumfe. Dacă nu azi – mîine. Vine generaţia nouă.”

Europa Liberă: Limba română de ce vă e dragă?

Boris Vasiliev: „Când vorbeşti pur româneşte - e cântecul străbunilor noştri.”

Europa Liberă: Anatol Şalaru, ministrul Transporturilor, pe timpuri preşedintele Cenaclului „Mateevici” - Cenaclul „Mateevici” a fost cel care a ţinut flacăra limbii române aprinsă mereu:

Anatol Şalaru: „Ceea ce am vrut noi atunci nu corespunde cu ceea ce avem astăzi.”

Europa Liberă: Adică?

Anatol Şalaru: „Legea despre funcţionarea limbilor în primul rând este învechită, în al doilea rând nu este respectată chiar aşa cum este. Necesită urgent modificări. Poate că majoritatea nu ştie, dar există articolul cinci, care prevede că în cadrul Căii Ferate şi alte instituţii se respectă regulile vechi, adică nu e obligatorie funcţionarea limbii de stat.”

Europa Liberă: Păi, dar Anatol Şalaru e în fruntea Ministerului Transporturilor.”

Anatol Şalaru: „Da, dar eu nu sunt deputat. Noi am pregătit un proiect de iniţiativă legislativă din partea PL-ului de modificare a legii.”

Europa Liberă: Preşedintele interimar, speakerul Marian Lupu, în ce condiţii poate fi modificat articolul 13 din Constgtituţie referitor la denumirea corectă a limbii?

Marian Lupu
Marian Lupu: „Avem o situaţie când jumătate din societate se identifică într-un fel, o altă jumătate în alt fel în sensul lingvistic. Trebuie să fie găsite soluţii tolerante, de compromis şi atunci ar fi o circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova a ambelor denumiri ale acestei limbi. Ceea ce de fapt se întâmplă astăzi – soluţia de compromis.”

Europa Liberă: Dar aţi avea curajul – Alianţa pentru Integrare Europeană, să modificaţi articolul 13, să scrieţi moldovenească, în paranteză română?

Marian Lupu: „Nu, nu este vorba de curaj. Eu gândesc că asemenea momente trebuie să fie precedate de consultări largi cu societatea. Fiindcă o decizie politică în acest sens trebuie să fie bazată pe o comunicare şi o înţelegere foarte şi foarte bună din partea societăţii, o armonie în societate.”

Vlad Filat şi Marian Lupu depun flori la monumentul lui Ştefan cel Mare
Europa Liberă: Premierul Vlad Filat:

Vlad Filat: „Eu nu cred că mai este cineva în Republica Moldova care sincer crede că vorbeşte o altă limbă, decât cea română. Şi este evident că trebuie să aducem în concordanţă această normalitate şi în Constituţia Republicii Moldova. Şi îmi exprim speranţa că atunci când vom amenda Constituţia şi acest articol va avea schimbare, articolul 13. Şi vom avea o denumire corectă sub aspect ştiinţific, sub aspect istoric şi vom vorbi cu toţii într-un glas, nu contează din ce regiune, că vorbim limba română. Dar vreau să mai spun ceva: nu este suficient să fie scris în Constituţie şi să vorbim într-un glas, este important ca zi de zi noi să protejăm limba română. S-o cultivăm şi să o dezvoltăm.”

Europa Liberă: Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, legislaţia trebuie îmbunătăţită?

Mihai Ghimpu
Mihai Ghimpu: „Sigur că da, e o ruşine să avem în Constituţie un articol, care confirmă politica mincinoasă a imperiului ţarist şi sovietic. Dar vedeţi că la noi ca la nimeni: politicienii pentru voturi mai continuă să spună minciuna cu toate că ei în suflet şi recunosc că e limbă română. Fapt confirmat de ex-preşedinţii, care în perioada guvernării n-au zis, dar după ce a expirat mandatul au spus că e limba română.”

Europa Liberă: Jurnalistul, dramaturgul Val Butnaru:

Val Butnaru: „Nişte guvernanţi, care sunt responsabili pentru ceea ce au ei de condus, procedează în consecinţă – emit legi, emit ordonanţe şi pedepsesc pe cei care nu respectă aceste legi.”

Europa Liberă: În sistem, limba română acum e la ea acasă?

Val Butnaru: „Nu este. Dacă guvernanţii ar iubi această limbă şi s-ar identifica cu ea, ca un însemn al fiinţei lor, cred că ar fi procedat şi ei în consecinţă.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG