Linkuri accesibilitate

„Îmi doresc ca limba română să fie consfinţită în Constituţie”


Ministrul afacerilor externe Iurie Leancă, despre „limba de stat” şi relaţia moldo-română.


Pentru ministrul de externe Iurie Leancă nu există dubii cum ar trebui să se numească limba oficială în constituţie şi nici cum ar trebui îngrijită. Mai ales în vorbirea de zi cu zi. Valentina Ursu a stat de vorbă cu ministrul de externe Iurie Leancă:


Iurie Leancă răspunde întrebărilor Valentinei Ursu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:33 0:00
Link direct



Europa Liberă: Şi pentru că astăzi este o zi semnificativă, pe parcursul a 20 de ani de independenţă denumirea corectă a limbii a fost un măr al discordiei deseori în relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti. Mai e?

Iurie Leancă
Iurie Leancă: „Valentina, noi din păcate mai suntem într-o lume din asta, deseori ciudată. Toată lumea ştie că limba se numeşte corect limba română, dar Constituţia consfinţeşte o altă denumire. Ceea ce din punctul meu de vedere este extrem de important şi în mod special în această zi trebuie să medităm asupra acestui lucru – este felul cum vorbim noi limba română. Dacă vorbim din perspectiva relaţiilor bilaterale, trebuie să vedem dacă este folosit la maximum potenţialul de conlucrare între instituţiile academice de la Chişinău şi de la Bucureşti pentru, pe de o parte, a realiza acest obiectiv de schimbare cantitativă şi calitativă a felului cum vorbim noi aici româna, dar şi pentru a lucra mult mai strâns în comun asupra problemelor cu care se confruntă lingviştii. Cel puţin senzaţia mea, a unui om din afara acestor procese e că dacă şi există anumite legături, anumite formule de conlucrare sunt mai mult sporadice. Iar, încă o dată, această conlucrare trebuie să ne ajute pe noi să analizăm mai critic felul în care limba română este vorbită în Republica Moldova şi ce trebuie să facem ca să îmbunătăţim starea de lucruri în acest domeniu.”

Europa Liberă: Deseori se vorbea că anumite documente, care urmau să completeze cadrul juridic bilateral, nu erau semnate pentru că autorităţile de la Chişinău, mai ales pe timpul guvernării comuniste, insistau că este limba moldovenească şi cele de la Bucureşti lăsau să se înţeleagă că o singură limbă există, limba română. Tratatul politic de bază ştiu că şi pe marginea lui s-au dus foarte multe discuţii.

Iurie Leancă: „Desigur că îmi doresc şi eu ca în Constituţia Republicii Moldova să fie foarte clar consfinţită denumirea corectă a limbii pe care o vorbim – limba română. Dar până se va realiza acest lucru, şi sunt convins că mai devreme sau mai târziu se va realiza, glotonimul consfinţit de limbă moldovenească în Constituţia Republicii Moldova nu e un impediment. Faptul că am semnat mai multe documente bilaterale în ultimii doi ani demonstrează foarte clar acest lucru. Dacă vreai să găseşti cu tot dinadinsul motiv, bineînţeles că îl găseşti. Dacă vreai să mişti lucrurile înainte, atunci acest lucru nu este un impediment. Este bine să ne aducem aminte de starea uneori precară încă a limbii române în Republica Moldova nu doar cu ocazia acestei zile. Să fie o preocupare zi de zi, deşi constat că totuşi se schimbă situaţia şi se schimbă spre bine. Dar poate ca şi în alte domenii ne-am dori ca aceste transformări să aibă loc mult mai repede.”

Iurie Leancă
Europa Liberă: Omologul Dumneavoastră de la Bucureşti, domnul Teodor Baconschi, s-a arătat foarte încrezător că în cel mai apropiat timp României îi va reuşi să convingă Bruxellesul ca să adere la spaţiul Schengen. Domnule Leancă, spuneţi vă rog, acest lucru va influenţa în vreun fel regimul de vize dintre Chişinău şi Bucureşti?
Iurie Leancă: „Din punct de vedere al procedurilor nu cred că se va schimba ceva fiindcă astăzi deja regulile pe care le aplică ambasada, consulatele României vis-a-vis de solicitanții de vize din rândul cetățenilor Republicii Moldova sunt cele care se conformează rigorilor Schengen. Problema va fi că în momentul în care România aderă la aceste aranjamente Schengen, va trebui să se conformeze inclusiv anumitor prevederi ale înțelegerilor care reglementează procedura de eliberare a vizelor între Republica Moldova și Uniunea Europeană. În special mă refer la costuri, dar beneficii sunt mult mai multe decât costuri. Cu viză românească vom putea călători în tot spațiul Schengen. Datorită faptului că România are consulate generale și în Sudul Republicii Moldova, și în Nordul Republicii Moldova cetățeanul va putea obține mult mai simplu o astfel de viză, care îi va permite o mai mare flexibilitate. Cred că avantajele sunt mult mai multe decât dezavantaje, și să nu uităm că ne-am propus acest obiectiv extrem de ambițios de a avea regim fără de vize cu Uniunea Europeană, astfel încât sper că aceste costuri nu vor ține prea mult timp.”

Europa Liberă: Deși, totuși, sunt voci care acreditează ideea că e mult mai dificil să obții o viză pentru România, decât să zicem o viză pentru Statele Unite ale Americii. E atât de birocratizată această procedură?

Iurie Leancă
Iurie Leancă: „ E suficient să vă uitați la numărul vizelor eliberate pentru cetățenii din Republica Moldova la Consulatul român, aici la Chișinău. Dacă cunosc bine cifra, se eliberează în jur de 700 vize pe zi. Și este o cifră absolut record comparând cu celelalte misiuni diplomatice, care prestează astfel de servicii de la Chișinău. Deci asta înseamnă că dacă te conformezi rigorilor viza o obții. Bineînțeles că există anumite probleme, nu se eliberează vize pe o perioadă de mai mult de un an, deși acordul privind regimul facilitat de eliberare de vize dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova prevede anumite abordări mult mai flexibile și mult mai avantajoase pentru cetățenii din Republica Moldova. Or, sper că în momentul în care România va adera la spațiul Schengen, și bănuiesc că în această perioadă de pre-aderare orice țară încearcă să fie mai riguroasă, cetățenii vor beneficia din programul inclusiv de aceste prevederi și vor putea obține vize până la doi-trei ani, sau chiar până la cinci ani.”

Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre actualul stadiu al relațiilor bilaterale moldo-române?

Iurie Leancă: „E un nivel satisfăcător. Are un dialog politic foarte bun, și obiectivul pe care ni-l propunem este unul absolut firesc, să venim cu substanță. Substanță însemnând proiecte comune transfrontaliere în primul rând, ceea ce ar permite interconectarea Republicii Moldova prin România la spațiul european energetic, la spațiul european de infrastructură etc. Înseamnă atragerea investițiilor românești în economia Moldovei, dar și a investițiilor străine care deja activează în România. Iată pe astfel de proiecte și pe astfel de obiective, bineînțeles, trebuie să ne axăm atenția.”
XS
SM
MD
LG