Linkuri accesibilitate

Peregrinările unui tablou prin istorie


Muzeul Bode din Berlin care găzduiește expoziția cu tabloul lui Leonardo da Vinci
Muzeul Bode din Berlin care găzduiește expoziția cu tabloul lui Leonardo da Vinci

„Doamna cu hermina” a lui Leonardo da Vinci ilustrează indirect, simbolic, istoria și destinul Poloniei.






Presa poloneză anunța emfatic, săptămîna trecută: „cu ajutorul Armatei poloneze și a Ministerului Afacerilor Interne și al Administrației, celebra capodoperă a lui Leonardo da Vinci a sosit în siguranță la Berlin”. „Doamna cu hermina” a lui da Vinci, din colecția Fundației Prinților Czartoryski, a fost transportată cu succes de la Madrid, unde tabloul a fost prezentat la expoziția „Polonia. Tezaure și expoziții artistice, timpurile de aur ale Republicii Polonia”, organizată de Muzeul Național din Cracovia.”

Cultură și politică: pe urmele unui tablou al lui Leonardo da Vinci
Cultură și politică: pe urmele unui tablou al lui Leonardo da Vinci
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:09 0:00
Link direct


„Voiajele” unor tablouri celebre sînt adesea mediatizate, de obicei de către organizatorii expozițiilor, dar în cazul tinerei doamne a lui
Leonardo Da Vinci, Doamna cu hermina în expoziția de la Muzeul Bode din Berlin (foto: press service)

Leonardo da Vinci - tabloul o înfățișează pe Cecilia Gallerani, amantă în anii 1489-1491/92 a ducelui milanez Ludovic Sforza „Maurul”, - deplasarea a devenit o adevărată afacere de stat în Polonia.

Conservatori de artă polonezi, urmați îndeaproape de autoritățile politice, și-au exprimat îngrijorarea că lucrarea ar risca să fie deteriorată, în urma deplasărilor multiple din acest an. A fost nevoie de intervenția prințului Czartoryski însuși pentru a se media un acord, în baza căruia „Doamna cu hermina” își efectuează turneul în prezent în trei expoziții diferite din marile muzee europene, la Madrid, Berlin și Londra, urmînd ca apoi, timp de cel puțin zece ani, să nu mai fie împrumutată din muzeul care o găzduiește la Cracovia.



Expoziția de portrete ale Renașterii de la Museul Bode din Berlin

Tabloul este, neîndoielnic, de o excepțională expresivitate, în lumea altfel atît de diversă și frumoasă a portretelor realizate în perioada Renașterii în Italia, temă a expoziției de la Berlin. Un sonet de epocă proclama chiar că frumusețea sa „face natura invidioasă”... In plus de istoria proprie, pasionantă, „Doamna cu hermina” a devenit, indirect, simbolic, și o ilustrare a istoriei și a destinului Poloniei, tabloul fiind încărcat astfel de o dublă semnificație, pe plan artistic și politic.

Peregrinările pînzei au început la scurtă vreme după ce Leonardo da Vinci a pictat-o. In 1498, marchiza Isabella d'Este, originară din Ferrara, măritată la Mantua cu Francesco Gonzaga, îi cerea fostei amante a lui Ludovic „il Moro”, Ceciliei Gallerani, să-i trimită portretul realizat de da Vinci, pentru a-l compara cu altele făcute de Giovanni Bellini. Gallerani și-a trimis portretul, cu precizarea că portretul îi fusese făcut cînd era mult mai tînără și că nu mai arăta ca în tablou. Acesta era returnat cu grijă o lună mai tîrziu, iar Isabella d'Este îi comanda și ea lui da Vinci un portret.

Urma picturii a dispărut de la începutul secolului al XVI-lea pînă la 1800, anul în care, un prinț polonez, Adam Jerzy, fiul Izabelei Czartoryska, l-a cumpărat la Roma, fără detalii despre proveniență. „Doamna cu hermina” avea să fie expus într-un prim muzeu, creat de Izabela Czartoryska, la Puławy, unul din castelele familiei, aflat la cca 140 de km sud-est de Varșovia. Din acel moment, soarta tabloului avea să se confunde cumva cu acea a Poloniei.

După revolta anti-țaristă de la Varșovia din 1830 și războiul ruso-polonez ce a urmat, tabloul a fost pus la adăpost la Sieniava, o altă proprietate a familiei, în zona sub protecție austriacă. De acolo, în 1843, odată cu exilul prințului Adam Jerzy Czartoryski, unul din capii revoltei anti-ruse, pînza a fost transportată la Paris, la reședința acestuia, Hotel Lambert, unde avea să fie expusă pînă în 1871. Pus la adăpost în pivnița clădirii, odată cu izbucnirea războiului franco-prusac, tabloul a fost dus de Czartoryski la Londra, atunci cînd germanii au amenințat Parisul.

Doamna cu hermina” revenea în Polonia, în 1876, odată cu proprietarul tabloului, pentru a fi expusă într-un nou muzeu Czartoryski, la Cracovia, ce a fost condus din 1894, după moartea tatălui său, de prințul Adam Ludwik. Istoria ca și peregrinările pînzei lui Leonardo da Vinci aveau să continue.

In 1914, odată cu încorporarea prințului Adam Ludwik în armata austriacă, soția sa împacheta din nou tabloul, trimis pentru a fi pus în siguranță la Dresda, împreună cu alte exponate prețioase din colecția Czartoryski, în grija familiei regale saxone.

Doamna cu hermina” revenea la Cracovia, în muzeul Czartoryski, abia în 1920, unde avea să fie expusă pînă în ajunul declanșării celui de-al doilea război mondial. Adăpostit la Sienawa, ambalat pentru a fi protejat în august 1939, tabloul a scăpat ca prin minune de la jefuirea colecției de către soldați germani, și a fost mutat cu restul colecției la o altă proprietate a familiei Czartoryski. Nu a scăpat însă de la jaful „oficial” nazist, fiind selectat în ianuarie 1940 pentru a face parte din colecția personală a lui Hitler.

Dama cu hermina” a fost însă interceptată și reținută de guvernatorul nazist al Cracoviei, Hans Frank, care a expus-o în apartamentul său din castelul Wawel. Frank avea să o ia cu el la retragerea din Cracovia, din fața trupelor sovietice, tabloul fiind ascuns întîi în Silezia iar apoi în casa sa din Bavaria.

Arestarea demnitarului nazist de către trupele
Doamna cu hermina la recuperarea ei din prizonieratul nazist

americane în mai 1945 a facilitat căutările echipei de specialiști aliați, preocupați de recuperarea bunurilor artistice jefuite din țările ocupate de germani. „Doamna cu hermina”, alături de alte lucrări extrem de prețioase din tezaurul Poloniei, a fost regăsită în împrejurări demne de un roman polițist și, cu sprijinul baritonului de origine poloneză Doda Conrad, înrolat pe atunci în armata americană, a fost returnată Muzeului Czartoryski din Cracovia.

Șeful familiei, Prințul Augustyn a decedat în exil în Spania, în 1946, iar Muzeul a intrat sub custodia comuniștilor timp de 50 de ani, colecția nefiind însă oficial confiscată. „Doamna cu hermina” a călătorit în toată această perioadă doar o singură dată, pentru a fi expusă la... Moscova.

Situația Muzeului
a revenit la normal în 1991, după căderea regimului comunist, cînd Tribunalul suprem l-a recunoscut pe Prințul Adam Karol Czartoryski ca moștenitor de drept al tatălui său, iar colecția a fost înapoiată familiei. „Doamna cu hermina” își recupera astfel „pașaportul” occidental, iar capodopera lui Leonardo da Vinci reintra în circuitul internațional de artă, fiind expusă și studiată de specialiști întîi la Washington (2002), apoi în călătorii succesive, în Italia, Japonia, Statele Unite, iar anul acesta la Berlin, cu menirea să contribuie, după o formulă oficială, la „apropierea germano-polonă”.

Iar după expresia istoricului de artă, contele Adam Zamoyski, citat recent de „Times”, și ca „o ocazie de a-i face pe oameni să înțeleagă că Polonia are mai mult de oferit decît... instalatori.”
Previous Next

XS
SM
MD
LG