Linkuri accesibilitate

Iurie Gotişan: „Banca Naţională dispune de rezerve valutare suficiente pentru a face faţă unor riscuri.”



Ultimele luni au fost dezastroase pentru bursele internaţionale şi cum era de aşteptat, preţul aurului a crescut vertiginos, la peste 1.800 de dolari . Acum aurul este din nou într-o uşoară scădere. Cum reacţionează însă investitorii moldoveni, puţin activi şi de aceea şi puţin afectaţi de cursurile burselor internaţionale? Valentina Ursu a stat de vorbă cu economistul Iurie Gotişan:


Un punct de vedere de Iurie Gotişan



Iurie Gotişan: „În actualele condiţii de turbulenţă financiară mai multă lume încearcă să-şi păstreze economiile sub orice formă şi să facă tot posibilul ca să nu fie păgubiţi. Spre exemplu, unii încearcă să-şi diversifice economiile în diferite valute: lei, euro, dolari sau monede mai exotice pentru păstrarea acestora, cum ar fi lira sterlină sau francul elveţian, fiind mai stabile pe durata anilor. Alţii de regulă investesc în hîrtii de valoare - acţiuni, obligaţiuni ş.a.m.d., dar din ăştia sunt mai puţini la noi deoarece piaţa financiară sau de capital este încă slab dezvoltată, fapt pentru care Moldova nu prea este prezentă la bursele din regiune, nemaivorbind de cele internaţionale.”

Europa Liberă: Totuşi care sunt preferinţele moldovenilor? Lumea e tentată să-şi plaseze economiile sau să cumpere aur?

Iurie Gotişan: „Tot mai multă lume încearcă să-şi păstreze economiile în aur. Şi nu este nimic de mirare, deoarece aurul este privit ca o investiţie foarte bună în această perioadă de incertitudine. De fapt aurul mai în toate timpurile a servit ca o unitate de rezervă sigură, atât pentru stat – doar nu degeaba o parte din rezervele valutare ale băncilor centrale sunt deţinute în aur. Uncia, adică 32 de grame de aur, costă la burse în jur de 1 800 de dolari. Un gram de aur se achiziţionează actualmente cu 55 de dolari, sau peste 600 de lei. Dacă e să luăm în calcul manopera, diferite bijuterii sau articole din aur, acestea costă în jurul de o mie de lei. Putem spune că preţurile s-au dublat. Astfel că investiţia în aur, mai bine zis cei care au făcut această investiţie sau au cumpărat aur cu ceva timp în urmă, acum pot să încaseze un preţ dublu la vânzarea acestuia.”

Europa Liberă: Banca Naţională a Moldovei are şi ea rezerve de aur? Ştiam că rezervele totuşi mai mult sunt constituite din valută – euro, dolari.

Iurie Gotişan: „Potrivit surselor bancare, circa 40 la sută din rezervele valutare ale Băncii Naţionale sunt în dolari, iar alte 40 la sută în euro, restul în alte valute străine sau valori mobiliare investiţionale. Banca Naţională nu deţine aur în rezervele sale valutare. Îmi amintesc că acum o jumătate de an guvernatorul Băncii centrale declarase că deocamdată noi nu avem nevoie de acest instrument de rezervă pentru că acest metal este un refugiu de scurtă durată şi nici nu aduce venituri din dobânzi. Totuşi, Banca Naţională examinează posibilitatea creării rezervei de aur, în prezent se efectuează studii teoretice privind completarea rezervelor valutare ale ţării din contul lingourilor de aur şi se analizează chiar şi experienţa altor state în acest domeniu. În perioada următoare este puţin probabil modificarea structurii rezervelor oficiale ale Băncii centrale prin crearea rezervelor de aur. Probabil că achiziţionarea lingourilor de aur impune anumite riscuri din cauza că acestea au o lichiditate joasă, iar preţurile la aur de regulă după o perioadă de creştere fulminantă la fel de brusc ar putea chiar să scadă. Şi deocamdată, aurul nu poate aduce profitul pe care îl aduc unele valute sau valorile mobiliare, cel puţin asta pe piaţa de la noi. Oricum Banca Naţională dispune de rezerve valutare suficiente pentru a face faţă unor riscuri, rezerve estimate recent chiar la ceva mai mult de două miliarde dolari.”

Europa Liberă: Aţi spus că deocamdată Banca Naţională nu contează pe rezervele de aur, dar Republica Moldova are piaţa aurului?

Iurie Gotişan: „Nu cred că putem spune că în Moldova există o piaţă veritabilă a aurului. Deoarece aceasta este destul de mică şi de fapt nu avem o cultură de tranzacţionare a acestui metal. Ceea ce se vinde şi se cumpără la noi, poate fi calificat mai degrabă ca o vânzare la tarabă a aurului. Totuşi, magazinele specializate indică în ultima vreme că cererea faţă de lingourile de aur, mă refer la cele mici, este destul de mare, mult mai mare ca oferta, adică mai mulţi cumpără decât vând acest produs. Totuşi, investiţiile prin cumpărarea articolelor din aur este o problemă în Moldova. Şi în mare parte asta din cauza că sunt foarte multe articole aduse prin contrabandă. Probabil că pentru a proteja producătorul intern, dar şi consumatorul, ar trebui să fie adoptată o lege, care ar reglementa importurile articolelor din aur, ceea ce la noi nu există. Ministerul Finanţelor sau alt organ competent ar trebui să ia sub control strict articolele din aur ce sunt comercializate pe piaţă. Şi în acest fel ar fi mai mult sau mai puţin contracarată modalitatea ilicită de import şi comercializarea acestor articole din aur.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG