Linkuri accesibilitate

Martin Sieg: „Moldova trebuie să se concentreze în acest moment pe rezolvarea problemelor interne.”


Preşedintele comisiei pentru politică externă a Bundestagului german, Ruprecht Polenz, a sugerat zilele trecute la Chişinău că R. Moldova nu va putea adera la UE fără reglementarea conflictului transnistrean. Participând la o masă rotundă cu genericul „Integrarea europeană şi conflictul transnistrean” organizată de către Fundaţia germană Konrad Adenauer, oficialul a mai lăsat de înţeles, în prezenţa ministrului moldovean de externe, Iurie Leancă, că până la rezolvarea conflictului transnistrean, Republica Moldova trebuie să-şi rezolve şi o importantă problemă internă cum ar fi cea a alegerii preşedintelui.

Martin Sieg
Într-un interviu pentru Europa Liberă, un alt oficial german, consilierul parlamentar pentru politică externă şi securitate Martin Sieg, considerat un bun cunoscător al realităţilor moldoveneşti, a explicat motivele acestui scepticism:

După aderarea Ciprului, Uniunea Europeană a înţeles cât de dificil este să imporţi un conflict nesoluţionat şi nu va risca să procedeze la fel, nici în cazul Serbiei, nici în cel al Republicii Moldova, explică consilierul pentru politică externă şi securitate din Bundestagul german, Martin Sieg.

Cum şanse ale unor evoluţii rapide în soluţionarea conflictului în acest moment nu se întrevăd, mai crede expertul, Republica Moldova ar trebui să se concentreze pe criza constituţională şi reformele necesare apropierii de UE:


Un interviu cu expertul german Martin Sieg



Martin Sieg: „Prima întrebare ar fi cine sunt partenerii din Transnistria? În decembrie acolo vor fi aşa numitele alegeri prezidenţiale şi ar putea exista diferite evoluţii. De aceea prea multe mişcări în Transnistria pînă la alegeri eu cred că nu se vor face.

O problemă asemănătoare există şi în Republica Moldova şi anume instabilitatea politică. Din aprilie 2009 nu ştim dacă aceiaşi guvernare va fi la putere şi în viitor. Desigur că această slăbeşte puterea de negociere a Republicii Moldova. Pentru că o guvernare stabilă poate negocia mai hotărât.

Şi a treia problemă – Rusia. Rusia de asemenea are problema că nu ştie cine va fi partenerul de discuţie pe o perioadă mai îndelungată în Republica Moldova. Atâta timp cât există această instabilitate, nu se poate de aşteptat ca Rusia să aibă nişte poziţii clare şi decise.”

Expertul german sugerează că Republica Moldova trebuie să-şi rezolve în acest moment problemele interne: să aleagă preşedintele ţării, să ridice economia. Toate ca să poată continua fără echivoc politica sa europeană:

Martin Sieg
Martin Sieg: „Nu atât de demult, în Republica Moldova se mai discuta despre eventuale avantaje ale unei uniuni vamale Rusia-Belarus, pe de o parte, şi cele ale integrării europene, pe de alta. Dacă însă în 1,2,3 ani Republica Moldova va semna cu UE un acord de asociere, zona de liber schimb va fi stabilită, atunci această întrebare strategică va fi ca şi hotărâtă. Şi atunci fiecare partid politic va şti că nu există o altă alternativă.”

Revenind la problema transnistreană, expertul german crede că Republica Moldova are nevoie de o amplă dezbatere despre felul de reunificare pe care ar fi dispusă să o accepte.

Martin Sieg: „Este o adevărată provocare pentru guvernarea actuală să clarifice acest aspect. De exemplu, opinia publică ce aşteptări are? Ce compromis este dispusă să accepte? Poate sau nu fi primită vreo propunere ce vine din partea Transnistriei?”

L-am rugat însă pe expertul german să comenteze speculaţiile potrivit cărora Rusia ar încerca, prin Germania, să promoveze o soluţie de federalizare a Republicii Moldova, după modelul aşa numitului plan Kozak:

Martin Sieg: „Nu este aşa. Germania nu o să încerce să promoveze vreo decizie pe care nu şi-o doreşte guvernarea Republicii Moldova. Problema cu planul Kozak a fost că prelungea termenul de aflare a armatei ruse pe teritoriul Republicii Moldova şi oferea drepturi destul de extinse Transnistriei în procesul decizional din Republica Moldova. Pericolul era că nu va fi un stat capabil să funcţioneze. Guvernul german crede că fiecare soluţie trebuie să asigure funcţionarea statului, iar memorandumul Kozak nu oferea asta,” mai spune consilierul pentru politică externă şi securitate din Bundestagul german, Martin Sieg.
XS
SM
MD
LG