Linkuri accesibilitate

Anneli Ute Gabanyi: „Occidentul ar putea să realizeze foarte multe, pentru ca Moldova să devină un punct de atracţie pentru transnistreni”.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova – două decenii ale unei crize ce separă şi astăzi cele două maluri ale Nistrului. O privire din trecut spre viitor, cu invitatul ediţiei de astăzi, politologul de la Berlin, Dna Anneli Ute Gabanyi.

Mai întâi însă buletinul de ştiri cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.


Dialoguri transnistrene



---------------------------------------------------------------------------------------------
„Noi am demonstrat că Republica Moldova nu e un proiect temporar, că e un stat prin definiţie, unul democratic, iar o democraţie autentică înseamnă pluralism, libertate de exprimare. O democraţie cere toleranţă şi respect reciproc, indiferent cum ne identificăm”, a spus preşedintele interimar Marian Lupu, la şedinţa festivă dedicată aniversării a 20 de ani de la proclamarea Independenţei. El a adăugat că multitudinea de mesaje de felicitare din partea celor aproximativ 50 de şefi de stat, între care preşedintele american Barack Obama, cel rus Dmitri Medvedev, dar şi din partea şefului Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, este o dovadă elocventă că Republica Moldova e recunoscută ca stat suveran şi independent, ca partener credibil şi de nădejde, ce inspiră încredere.

Uniunea Europeană a îndemnat Republica Moldova să continue reformele, promițându-i în schimb continuarea apropierii de structurile europene, arată în mesajul de felicitare cu ocazia Zilei Independenţei, semnat de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. În timp ce în mesajul semnat de preşedintele american, Barack Obama, se spune că Statele Unite salută succesele înregistrate în cei 20 de ani de independenţă, şi în special eforturile din ultimii doi ani de tranziţie spre o societate bazată pe principiul democraţiei şi supremaţiei legii. Şeful administraţiei americane a reiterat susţinerea Statelor Unite pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei şi a îndemnat guvernul de la Chişinău să rămână ferm angajamentului său de a deveni un stat european, democratic şi prosper.

Şi tot săptămâna trecută Statele Unite au anunțat ajutoare suplimentare pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Suma ajutoarelor americane nerambursabile a fost dublată şi constituie 20 de milioane de dolari. Guvernul de la Chişinău a precizat că banii vor fi folosiți pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, promovarea exporturilor, creșterea competitivității și în general pentru stimularea activității economice în Republica Moldova.

Academia de Ştiinţe a Moldovei a declarat din nou că denumirea firească a limbii de stat este română, iar istoria naţională este istoria românilor. Potrivit agenţiei Info Prim, membrii Academiei au adoptat o rezoluţie în acest sens la conferinţa „20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova”. Participanţii au pledat de asemenea şi pentru predarea distinctă a istoriei românilor de cea universală, în ciclul preuniversitar. De anul acesta, istoria românilor, istoria universală şi istoria locală sau regională vor fi predate într-o materie unică numită Istorie.

Începând din luna septembrie, şedinţele Comitetului Executiv al Găgăuziei se vor desfăşura în limbile găgăuză, „moldovenească” şi rusă. Anunţul a fost făcut de başcanul Găgăuziei Mihail Formuzal. Agenţia Info-Prim Neo precizează că până acum şedinţele în limba de stat al execuvitului găgăuz se desfăşurat numai o dată în trei luni, dar din acest an frecvenţa va fi mărită.

Preşedintele Rusiei Medvedev a refuzat să accepte un compromis propus de Ucraina, care ar fi permis Kievului să continue negocierile cu Uniunea Europeană privind un acord de liber schimb şi în acelaşi timp să devină membru al Uniunii vamale creată de Moscova. Medvedev a spus că Ucraina trebuie să aleagă. Dacă ar intra în Uniunea vamală Rusia, Belarus, Kazahstan are avea acces liber la piaţa rusă şi mai ales ar putea negocia un preț mai mic pentru gaze. Dar nu ar mai putea continua negocierile cu Uniunea Europeană.

Vicepreședintele regiunii separatiste georgiene Abhazia a câștigat alegerile prezidențiale. Potrivit comisiei electorale centrale de la Suhumi, rezultatele preliminare arată că Alexander Ankvab a obținut 55% din voturi la scrutinul din 26 august. Alegerile, pe care guvernul Georgiei le consideră nelegitime, s-au ținut în urma morții liderului abhaz Serghei Bagapș, în luna mai. Acestea au fost primele alegeri prezidențiale din Abhazia după proclamarea independenței față de Georgia în urma războiului ruso-georgian din 2008.
-----------------------------------------------------------------------------------

Se spune că în Republica Moldova ar exista toate ingredientele unei instabilităţi pronunţate, care ar include criza identitară, politică, socială, economică si transnistreana. Iar crizele sunt părţile acute ale conflictelor. Despre această instabilitate, cu care Republica Moldova se mai continuă şi după 20 de ani de la proclamarea independentei, discutăm cu invitatul ediţiei de astăzi Dna Anneli Ute Gabanyi. Cu politologul de la Berlin a stat de vorbă colega noastră Valentina Ursu.

Europa Liberă: În aceşti 20 de ani, pe buzele mai multor cetăţeni ai Republicii Moldova poţi citi cuvântul criză - criză economică, criză politică, criză identitară. Care ar fi mai gravă?

Anneli Ute Gabanyi
Anneli Ute Gabanyi: „Cea mai gravă este criza secesionistă, pentru că acest separatism este la rădăcina tuturor problemelor. Ştim şi auzim mai ales aici în Occident că nu se poate pedala prea mult pe această problemă, pentru că asta ar dezangaja şi într-un fel i-ar dezvinovăţi pe politicieni. Este adevărat, dar în acelaşi timp nu este adevărat. În primul rând acest fapt, care face ca această ţară să fie împiedicată şi cu acest scop de cei care au implementat separatismul.

O ţară care nu-şi poate controla întregul teritoriul, care nu-l poate securiza, care nu-şi poate impune nici legile economice, nici cele sociale, nu poate influenţa statutul social al oamenilor dintr-o parte şi din cealaltă cu totul, o astfel de ţară nu poate fi învinovăţită dacă nu este în stare să atragă destule investiţii, care tot din această cauză nu vin.

Într-o ţară cu un conflict militar desigur că nu se îngrămădesc investitorii importanţi, strategici să vină. Iar includerea Republicii Moldova într-un sistem de alianţe, cum ar fi Uniunea Europeană, se vede că este încetinită foarte mult de existenţa acestui conflict. Aici este, ca să spun aşa, hiba principală.

Iar restul - combinaţia aceasta şi de crize identitare care este foarte gravă, şi criza socială. Faptul că atâţia oameni, pe care un stat în devenire ar avea nevoie, oamenii tineri, oamenii cu iniţiative, cu idei sunt plecaţi peste hotare, toate aceste lucruri duc la complexul de crize, care există acum.

E o societate care nu mai poate aştepta o rezolvare. Iar ceea ce văd în Republica Moldova este de fapt aşa o stare de pre-criză, aş spune, unde toate se împotmolesc. Chiar şi politica, dacă ne gândim la ceea ce se întâmplă în momentul de faţă cu nealegerea unui preşedinte, cu toate complicaţiile constituţionale. Este destul de clar că momentul de vârf al crizei încă nu a sosit.”

La Tiraspol
Europa Liberă: Să zăbovim şi să medităm asupra crizei transnistrene. Unii spun că Rusia nu are nici un interes să soluţioneze problema Transnistriei în corespundere cu interesele Republicii Moldova, că Moscovei îi convine situaţia actuală.

Anneli Ute Gabanyi:
„Aşa este.”

Europa Liberă: Ce se poate de făcut?

Anneli Ute Gabanyi:
„Pentru că atâta timp cât situaţia dăinuie aşa cum este, regimul separatist se poate consolida, mentalitatea oamenilor de pe o parte şi de cealaltă a Nistrului se diferenţiază tot mai mult, oamenii devin străini. Concesiile pe care Guvernul de la Chişinău le-a făcut, de exemplu din punct de vedere al fiscalităţii, concesii care de altfel nu le-aş contesta, sunt de natură să fixeze în posturile lor acei afacerişti şi acei întreprinzători din Transnistria, care în continuare pot să lucreze fără să simtă ei o pornire pentru a schimba situaţia.

Deci, există şi în Transnistria elite, cărora le convine situaţia actuală. Iar Rusiei în orice caz. Rusia n-ar dori în nici un caz, dacă nu-şi poate obţine ţelul final, spre care prin toate mijloacele în ultimii peste 20 de ani a tins, adică stabilizarea prezenţei sale militare, nu spun numai în Transnistria, în Republica Moldova şi poate chiar şi cu blagoslovirea Occidentului, acest ţel în momentul de faţă cel puţin prin status quo nu este ameninţat.”

Europa Liberă: Ieşind din URSS, Moldova a nimerit într-o altă lume, una mai civilizată, una modernă, super-industrializată. Cu ce ar putea să ajungă Moldova în această lume? Ce aduce ea ca o entitate statală independentă?

La Chişinău
Anneli Ute Gabanyi: „Orice guvern, orice conducere a unui stat are desigur anumite obligaţii pe care trebuie să le îndeplinească. Este obligată şi pentru acest lucru este şi aleasă în mod democratic. Şi acest lucru se întâmplă în Republica Moldova, poate singura republică post-sovietică, în care totuşi o relativ bună funcţionare a democraţiei s-a dovedit a fi viabilă, cel puţin în ultimii ani.

Aceşti conducători trebuie să şi garanteze anumite drepturi ale cetăţenilor - la viaţă asigurată, adică securitate, anumite standarde sociale şi bineînţeles şi posibilităţi de a-şi câştiga existenţa. După părerea mea, acest stat este important să continue să se construiască, să devină mai puternic.

Republica Moldova este patria celor care s-au născut acolo, care au crescut acolo, a tuturor, nu numai a celor de etnie română. Şi în acest sens trebuie să se consolideze. Altă şansă n-are. N-are şansa să intre în componenţa României. Deci, singurul fel în care se poate apropia fie de Uniunea Europeană, sau va fi atrasă înapoi într-o combinaţie cu fostul centru de la Moscova. Sunt cele două iniţiative, dar cred că Republica Moldova în sine şi din fericire nu poate să dispară.”

Europa Liberă: Adevărul e că există forţe care trag Moldova spre Vest. Dar sunt şi forţe care trag şi în altă parte decât spre Europa. Spre Rusia.

Anneli Ute Gabanyi:
„Acest lucru cred că este destul de evident. Întrebarea însă este: ce se poate face? Cum spunea mult-citatul Lenin. Problema este că Occidentul ar trebui să-şi vadă mai bine interesul în ceea ce priveşte poziţia geostrategică a Republicii Moldova. De asemenea, Occidentul ar trebui să înţeleagă faptul că în Republica Moldova cu mijloace financiare şi economice destul de limitate ar putea să realizeze foarte mult în Republica Moldova. Pentru a putea această Republică să devină realmente un punct de atracţie şi în ceea ce priveşte viaţa cetăţenilor ei pentru transnistreni.

Se spune tot timpul în Occident că dacă situaţia economică ar fi mai bună în Republica Moldova, atunci şi transnistrenii ar trece Nistrul. Sau ar vota în aşa fel încât să se realizeze integritatea Republicii. Tare mă tem că singură Republica Moldova nu poate face aşa ceva. Să nu uităm că situaţia din Transnistria nu este o situaţie care depinde de acţiunea unor oameni, a unui Smirnov, a unui Kaminski sau a altuia.

Este o piesă de şah într-un joc cu mult mai mare. Şi cel mai bine se poate vedea acest lucru studiind atitudinile şi acţiunile centrului de la Moscova vis-a-vis de acest subiect. Este clar. Însă cine nu vrea să soluţioneze această problemă, punând o oarecare presiune pe Moscova, sigur că nu o va putea rezolva nici în Occident. Să nu uităm că Moscova are desigur şi a avut interese foarte deosebite, care au variat cu timpul.

Dmitri Medvedev şi Igor Smirnov, pe un poster la Tiraspol
În momentul de faţă se spune că domnul Medvedev, de exemplu, ar putea să aibă un interes discutând cu cancelara noastră, doamna Merkel, şi că ar putea amândoi să fie interesaţi în a statua un exemplu pozitiv în ceea ce priveşte conlucrarea în rezolvarea conflictului transnistrean, considerat în mod absurd cel mai uşor de rezolvat dintre toate conflictele post-sovietice.

Dacă Rusia se gândeşte să folosească Transnistria şi prezenţa ei militară şi de altă natură acolo drept un pion într-un joc mai mare, tot Rusia este aceea care face jocul şi nu altcineva. Să nu uităm că la încheierea armistiţiului dintre Moldova şi Rusia în 1992, Rusia a semnat acel armistiţiu, fapt care a fost relevat şi de CEDO.”

Europa Liberă: Doamna Gabanyi, între timp o bună parte din populaţia Republicii Moldova crede că mai toate forţele politice şi politicienii au interesele lor, şi personale, şi materiale. Şi se poate produce ceea ce s-a produs în istorie de mai multe ori – o monstruoasă coaliţie roşu-verde, PLDM-PCRM. Cum ar fi văzută o resetare a guvernării de la Chişinău?

Anneli Ute Gabanyi:
„Problema este vitală. Există două posibilităţi de analiză. Prima analiză ar spune: nu trebuie în nici un caz să sacrificăm anumite principii, nu trebuie niciodată să pactizăm cu cel, ce este considerat un inamic absolut. Al doilea fel de analiză ar fi următorul: noi am recunoscut toate forţele care participă la alegeri drept forţe democratice. Deci, în cazul unui stat ar trebui să fie posibilă o conlucrare şi în coaliţii, dacă nu în alianţă. E altceva. Dar în coaliţii guvernamentale ar trebui să fie eventual posibil.”

Europa Liberă: Deci o coaliţie largă, unde ar fi antrenată şi opoziţia comunistă?

Anneli Ute Gabanyi:
„Largă sau chiar nelargă. Este o chestie de principiu. La noi în Germania se produce la momentul de faţă acelaşi lucru. Această problemă trebuie rezolvată în aşa fel încât a nu bloca întregul sistem politic şi funcţionarea instituţiilor sale.

Şi aici ar trebui o discuţie foarte transparentă, liberă şi o discuţie la care şi presa ar putea să participe, nu numai politicieni. Şi să difuzeze aceste vederi. Pentru că numai dacă oamenii înţeleg despre ce este vorba şi dacă nimeni nu se cramponează... Ştiu că este foarte greu. Probabil că dacă eu aş fi în situaţia din Republica Moldova, mi-ar fi de asemenea greu să înţeleg că trebuie să conlucrez cu anumite forţe, care se numesc comuniste.

Totuşi, cred că nici nu se vor reforma vreo dată, dacă nu sunt atraşi într-o colaborare, care ar putea eventual să trezească şi la ei atât idei reformiste şi de liberalizare, cât şi anumite sentimente de identitate şi de interes naţional, pentru că interesul este al tuturor.”

Europa Liberă: Ce e mai bine pentru moment pentru Moldova - alegerea şefului statului cu votul deputaţilor comunişti? Sau alegeri anticipate?

Anneli Ute Gabanyi
Anneli Ute Gabanyi: „Cred că ar fi mai bine să se voteze preşedintele cu voturile comuniştilor. Pentru că n-ar mai angaja încă o dată populaţia la încă o votare. Oamenii cred că au ajuns la ideea că de fapt indiferent de ceea ce votează ei, până la urmă politicienii, cei de la vârf fac şi desfac alianţe, fac diverse combinaţii pe care ei chiar înşişi nu le pot să le influenţeze.

Deci, cel mai bun lucru - votul preşedintelui. Iar dacă acest lucru nu este performant, dacă se vede că ceea ce se întâmplă după aceea duce Moldova în criză sau la situaţii de asemenea intransparenţă în ceea ce priveşte politica externă, atunci, eventual, poate totuşi se ajunge la alegeri anticipate. Însă încă o dată alegeri anticipate nu pot să scoată ţara din criză.”

Europa Liberă: Candidatura domnului Marian Lupu nu mai este atât de agreată şi atât de susţinută chiar şi de toate componentele Alianţei pentru Integrare Europeană. Ar fi ceva de neînţeles, dacă apar alte candidaturi pentru funcţia supremă în stat?

Anneli Ute Gabanyi:
„N-ar fi de neînţeles. Principalul este ca Alianţa să se înţeleagă şi că acest proces de înţelegere să fie făcut transparent. În aşa fel încât oamenii să înţeleagă de ce s-a făcut acest lucru. Cel mai rău este dacă se produc tot felul de certuri, de intrigi în spatele culiselor. Iar părerea oamenilor despre clasa politică, despre valoarea sistemului democratic, care permite astfel de lucruri, să nu fie şi mai tare deteriorată.”

Europa Liberă: Ce formă de guvernare ar fi mai potrivită pentru Moldova: parlamentară, sau semiprezidenţială?

Anneli Ute Gabanyi:
„O guvernare, cu un guvern şi un prim-ministru tare, puternic şi un preşedinte cu atribuţii mai degrabă simbolice şi de protocol. Dar care să fie un model, o personalitate care să inspire oamenii, să fie un purtător de valori. Într-un fel ar trebui să fie un rege ideal, dar nu se pune problema. Şi felul în care este ales preşedintele în Germania mi se pare felul cel mai potrivit.”

Europa Liberă: Oricum, alegerea şefului statului în Moldova ar potoli spiritele şi poate clasa politică s-ar concentra mai mult asupra problemelor cu care se confruntă Moldova, şi nu ambiţii, orgolii.

Anneli Ute Gabanyi:
„Sigur că da. Este urgent necesar. Îmi pare foarte rău că această criză absolut ne-necesară s-a prelungit atâta timp. Mai ales ceea ce îmi pare rău est deteriorarea imaginii politicienilor, deteriorarea imaginii Alianţei şi imaginea care s-a fixat la alegător, că de fapt nici această Alianţă, care a pornit cu atâtea valori afirmate în lupta electorală şi care a promis că va ţine rândurile strânse, totuşi nu reuşeşte să realizeze aceste principii afirmate. Este mai mult decât un păcat.”

Europa Liberă: Cercetătoarea de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi, invitata ediţiei de astăzi, într-o discuţie cu Valentina Ursu.

-----------------------------------------------------------------------------

Cu ocazia celor 20 de ani de independenţă ai Republicii Moldova, Radio Europa Liberă a căutat să contureze imaginea actuală a ţării prin viziunea reprezentanţilor mai multor categorii şi grupuri sociale. Cutreierând mai multe sate, Valentina Ursu a întrezărit o singură dorinţă a celor din mediul rural – să trăiască mai bine.

- „E greu de trăit la sat. Sunt multe case părăsite, sunt mulţi care sunt plecaţi peste hotare cu familiile. Avem în Portugalia multe familii, avem în Italia, în toate colţurile globului avem.”

Europa Liberă: Copii Dumneavoastră unde au plecat?

- „Am o fiică în Italia, un fecior în Moscova.”

Europa Liberă: Unde ar trebui să meargă Moldova? Spre Est sau spre Vest?

- „Acolo unde să fie bine. Firea mea e aşa – mă rog la Dumnezeu să-mi dea sănătate şi pace pe pământ, să putem să lucrăm acolo unde suntem. În rest - cum a vrea Domnul, aşa o să fie, că la Est, că la Vest.”

Europa Liberă: Vă mândriţi că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

- „D-apoi cum nu? Şi discipolii i-am educat aşa şi copii mei tot aşa.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă patriotismul la moldoveni?

- „Să-ţi iubeşti pământul, limba, rudele.”

- „Eu mă mândresc că-s cetăţean al Republicii Moldova, că trăiesc pe pământul acesta şi niciodată nu mi-a fost ruşine şi în timpurile celea, când careva moldoveni se străduiau să vorbească în limba rusă, eu şi atunci vorbeam moldoveneşte peste tot locul şi la toţi le spuneam că eu sunt moldovean. Aceea că eu posed bine limba rusă asta e un plus al meu. Dacă ar putea ruşii să înveţe să vorbească limba moldovenească erau şi ei mai deştepţi oleacă. Da noi moldovenii suntem deştepţi. Pur şi simplu ne trebuieşte o conducere bună.”

- „Peştele de la cap se strică. Să aleagă întâi un preşedinte, care să conducă ţara, cu aişlalţi de jos. Oamenii au obosit de-atâtea alegeri şi atâtea cheltuieli aiurea.

Europa Liberă:Cum aţi vrea să fie Moldova în viitor?

- „O Moldovă înfloritoare, cum era cândva.”

- „Cu Europa e bine să ne apropiem de dânşii numaidecât, dar nu de stricat relaţii între vecini – Ucraina şi Rusia, pentru că până ce de la dânşii sunt resursele energetice.”

Europa Liberă: Cum sunt actualmente relaţiile cu Ucraina şi cu Rusia?

- „Nu-s chiar calde.”

Europa Liberă: Dumneavoastră la 20 de ani de la proclamarea independenţei Moldovei cu ce vă mândriţi?

- „Ne mândrim că suntem moldoveni. Oricum cu sărăcia noastră nu te poţi să te mândreşti?”

Europa Liberă: Care e interesul naţional pentru care se merită să lupţi ca cetăţean al statului Moldova?

- „Mi-i greu să răspund la această întrebare. Cineva vrea la Asfinţit, cineva se trage la Răsărit. Ar fi bine aici să trăim, aici să prosperăm.”

- „Aişti tineri sunt nevoiţi să plece, leapădă şi mamă şi tată, copiii şi fraţii şi se duc toţi. Aişti care au rămas mai în vârstă, noi suntem cu mentalitatea mai veche, sovietică şi mergem cu mentalitate celui bătrân, dar cu banii cei noi”

Europa Liberă: Sunteţi mândru de ce ?

- „Sunt mândru când e vorba de limbă, naţiune.”

Europa Liberă: Cu ce nu vă mândriţi?

- „Nu mă mândresc cu faptul că suntem în criza aceasta politică actuală, din care nu putem ieşi din cauza bardacului politic, făcut de comunişti în primul rând şi de celelalte partide aflate la putere. Suntem cea mai săracă ţară din lume. Când este vreo întâlnire a preşedinţilor, şed preşedinţii acolo în rând şi au cu ce se mândri, că ţara lui prosperă, că are economia prosperă, că are o cultură înaltă. Dar preşedintele nostru se duce, stă alături de dânşii. Cu ce el se mândreşte? Cu cel mai mare nivel de sărăcie? Cum de făcut ca să depăşim pragul sărăciei? Să nu râdă lumea de noi că suntem săraci în centrul Europei şi să nu râdă lumea de noi că avem comunişti în centrul Europe.”

Europa Liberă: Cum vedeţi viitorul Moldovei?

- „Viitorul Moldovei? Ca prin sită, ceaţă.”

- „Să fie pace şi economia ridicată, atunci putem să apelăm la Europa.”

Europa Liberă: opinii despre cei 20 de ani de independenţă şi viitorul Republicii Moldova.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG