Linkuri accesibilitate

Parada militară - o lecţie de patriotism de care orice stat are nevoie şi fără de care nu poate exista.


Paradele militare au devenit un accesoriu obligatoriu al defileelor nationale in sec. al XIX-lea, atunci cand ceea ce noi numim astazi din pudoare „Ministerul Apararii” se numea „Ministerul de Razboi”.

De la impunatoarea sobrietate britanica, pina la extravagantele cârpite ale Bielorusiei, toate tarile si-au pus de atunci incoace sa defileze militarii in amintirea gloriei trecute, deseori imaginara.


Dicţionar european: cu Dan Alexe şi Liliana Barbăroşie



Paris, parada militară de Ziua Bastiliei, 14 iulie 2010
Doua mari parade militare au ramas arhetipale: este vorba de cea franceza din 14 iulie, Ziua Bastiliei, si cea sovietica de 9 mai, prelungita pina in zilele noastre de cea rusa, in aceeasi zi a victoriei in al Doilea Razboi Mondial.

Aceasta din urma a servit drept model paradelor militare din toate tarile foste comuniste. Pentru sovietologii occidentali, parada militara sovietica detinea un statut privilegiat. Era unul din putinele mijloace de studiere a luptelor interne dintre ierarhiile comuniste de la Kremlin. La o scara mai mica, acelasi lucru se petrecea si in cadrul paradelor din republicile federale sovietice.

Moscova, parada militară, 9 mai 2008
Distinsi experti occidentali elaborau foarte serioase teorii in legatura cu statutul fiecarui demnitar sovietic prezent la tribuna oficiala din Piata Rosie, comparand cu diagramele prezentei la parada in anii precedenti, in functie de distanta pozitiei fiecarui demnitar fata de centrul puterii care era, in mijloc, secretarul general al partidului.

In sfarsit, sa mai spunem ca in Franta, cealalta tara in care parada militara de ziua nationala joaca inca un mare rol in constiinta colectiva, o serie de politicieni au inceput sa conteste necesitatea unui asemenea eveniment public. Astfel, o personalitate precum fosta judecatoare anti-coruptie si deputata europeana ecologista Eva Joly a cerut in mod public desfiintarea paradei militare de 14 iulie, de Ziua Bastiliei.

Aceasta fosta magistrata, care e candidata ecologistilor la viitoarele alegeri prezidentiale din Franta, a propus ca in schimbul paradei militare sa se organizeze un defileu al cetatenilor, la care sa ia parte elevi, studenti si cetateni de toate varstele, intr-un spirit nemilitarist.

Greu de crezut insa ca o asemenea initiativa ar putea avea vreun succes, chiar si in cazul victoriei candidatei ecologiste la alegerile prezidentiale. Si, tot asa, greu de crezut ca o asemenea initiativa franceza ar putea fi aplicata in alte parti ale planetei, data fiind persistenta viguroasa, mai peste tot, a valorilor militare, imaginare sau nu.

-----------------------------------------------------------------------------------

Orchestra militară, repetiţie înainte de paradă
La Chişinău va avea loc mâine o paradă militară pentru sărbătorirea a 20 de ani de independenţă, al doilea eveniment de acest fel din istoria Republicii Moldova independente după ce o paradă similară, poate mai mică, fusese organizată cu 10 ani mai devreme, în 2001. La sărbătoarea, pentru care s-au cheltuit 9 milioane de lei, vor participa în jur de 1500 de militari, poliţişti, grăniceri şi participanţi la conflictul de pe Nistru, care vor purta uniforme noi, special cusute pentru eveniment, şi care vor folosi tehnica şi armamentul din dotare.

Rostul actualei parade a fost pus la îndoială însă de unii comentatori, care n-au văzut în decizia autorităţilor decât o dorinţă de a se deda unui „spectacol politic de imagine” inutil şi au numit „năstruşnică” ideea desfăşurării acestei „demonstraţii de forţă” pentru un stat care de departe nu poate fi considerat drept „o putere militară” şi nu s-a remarcat în ultimii 20 de ani prin progrese în dotarea sau modernizarea forţelor sale armate.

Chişinău, de Ziua Victoriei, 9 mai 2009
Decizia autorităţilor a fost criticată şi de Vladimir Voronin, liderul partidului comunist, aflat acum în opoziţie, dar care nu a ezitat să organizeze o paradă militară acum 10 ani, la împlinirea a unui deceniu de la proclamarea independenţei statului moldovenesc. „Nu aş crede că este normal într-o ţară care a declarat prin Constituţie statutul de neutralitate să se petreacă parade militare. Noi nu avem pe cine speria, nu avem de ce să speriem lumea în jurul nostru", a precizat Vladimir Voronin. Ca să-l contrazică, preşedintele interimar, Marian Lupu, cel care de fapt a semnat decretul despre organizarea evenimentului, a declarat că nu crede că o paradă militară îi poate dăuna cumva unui stat neutru. „Un stat neutru nu înseamnă un stat fără forţe armate. Parada militară este un eveniment simbolic”, a specificat preşedintele interimar.

Dar iată cum comentează Viorel Cibotaru, directorul Institutului de Studii Politice din Republica Moldova, cercetător al Centrului de la Geneva pentru Controlul Democratic asupra Forţelor Armate, decizia autorităţilor de a organiza o astfel de ceremonie la aniversarea a 20-a a independenţeiă:

Viorel Cibotaru
„Noi avem nevoie de lucrul acesta. În cazul concret, a sărbătoririi celor 20 de ani ai Republicii Moldova, o paradă militară semnifică o componentă extrem de importantă a statalităţii. Semnifică capacitatea statului de a exercita puterea poporului, de a exercita caracterul acesta de independenţă, de integritate şi suveranitate.

Paradele militare întotdeauna au constituit o trecere în revistă a capacităţii de apărare a unui stat. Este mai bine ca oamenii noştri, vecinii, cei care ne privesc sub prisma riscurilor pentru ţările lor, să aibă o înţelegere absolut clară asupra a ceea ce este Armata Naţională a Republicii Moldova astăzi. Eu foarte mult sper ca această impresie să fie pozitivă, mai ales la populaţie. Parada trebuie să imprime ceea ce trebuie să imprime – stimă şi respect faţă de statul Republica Moldova, faţă de puterea în Republica Moldova, faţă de instituţia militară. Este o lecţie de patriotism majoră de care orice stat are nevoie şi fără de care nu poate exista.

Al treilea lucru este că desigur că parade este concepută de către reprezentanţii elitelor militare, de putere, ca o proiecţie pe viitor. Se doreşte o proiectare a capabilităţii Republica Moldova de a fi producător de securitate, dar nu numai consumator. Forţele armate sunt pilonul şi garanţia aceste capacităţi de producător de securitate şi în acest context, Republica Moldova trimite un semnal pozitiv că este capabilă să-şi apere interesele sale în condiţiile unor riscuri noi. Eu totuşi pun foarte mult accentual pe lucrurile care nu sunt de măsurat – patriotismul, dragostea faţă de Republica Moldova, capacitatea de a se apăra. Lucrurile acestea rămân valabile pentru orice ţară, în orice situaţie. Nici un stat nu se poate lipsi astăzi de existenţa unor astfel de structuri cum este armata.”

Chişinău, Memorialul Victoriei, 09 mai 2011
Dar ce ar fi însemnat pentru imaginea Republica Moldova să se renunţe la paradă, l-am mai întrebat pe Viorel Cibotaru:

„Pentru statul Republica Moldova asta ar însemna o stare de incertitudine faţă de conflictul transnistrean, o şansă pierdută în căutarea unor noi expresii pentru noţiunea de patriotism. Patriotismul care este temelia pentru educaţia militară a cetăţenilor noştri care vin în armată. Dacă oamenii vin şi aplaudă, se mândresc cu soldaţii lor, înseamnă că noi avem o şcoală, că putem educa oamenii în stil de patriotism, ca omul să fie gata să-şi dea viaţa pentru viaţa altora. Fără asta e imposibil,” este părerea expertului Viorel Cibotaru.
XS
SM
MD
LG