Linkuri accesibilitate

Un interviu acordat de regele Mihai I și o conferință aniversară la Chișinău.




24 august 2001

Ora Moldovei

Zece ani de la proclamarea independenței R. Moldova.

Un program special a zece ani de la declararea independenței R. Moldova


Radu Benea: Unul dintre cei, care a participat nemijlocit la evenimentele din acea perioadă, fostul suveran al României, maiestatea sa regele Mihai I, a declarat într-un interviu, publicat astăzi în „Jurnalul Naţional”, ediţia de Chişinău, că „mijloacele prin care Uniunea Sovietică a reuşit să ţină popoarele într-o barbarie absurdă supravieţuiesc şi în prezent. Şi vor continua să dea rezultate dacă instituţiile, care le-au favorizat, nu vor fi desfiinţate”.

Despre Basarabia, spune fostul suveran, au minţit şi sovieticii, şi comuniştii români. „Înainte de declaraţia de independenţă şi de constituire a Republicii Moldova, românii avea toate şansele şi nimeni în lume n-ar fi îndrăznit să conteste legitimitatea reîntregirii. De ce declararea independenţei Republicii Moldova nu a avut drept consecinţă şi imediata alipire la România?”, se întreabă regele Mihai.

Şi tot el răspunde: „De aici oricine poate să-şi dea seama că la rezolvarea acestei probleme s-a pornit într-o direcţie greşită. Asta dacă nu cumva totul a fost gândit. Şi atunci nu mai este vorba despre o greşeală de calcul, ci despre o manevră împotriva dreptului poporului român la hotarele lui.”

*

Bilanţul celor zece ani de independenţă a Republicii Moldova s-a făcut astăzi în cadrul unei conferinţe ştiinţifice, organizate de Forul Democratic din Moldova. La conferinţă a fost prezentă şi corespondenta noastră Lina Grîu.

Şase lideri din partide extraparlamentare, ce fac parte din Forumul Democratic din Moldova, au făcut astăzi totalurile primilor 10 ani de independenţă ai Republicii Moldova. Cei şase lideri de partide, printre care şi primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, fostul speaker, Dumitru Diacov, şi preşedintele Partidului Forţelor Democratice, Valeriu Matei, au ţinut fiecare câte un discurs tematic de a câte 15 minute, în care au deplâns caracterul contradictoriu al evoluţiilor politice şi social-economice din primii ani de independenţă, fapt care a favorizat înlăturarea acestor formaţiuni de la putere şi preluarea acesteia de către comunişti.

Reuniunea a fost prezentată publicului drept conferinţă ştiinţifică, purtând genericul „Republica Moldova – 10 ani de independenţă. Realizări şi perspective.” Tema prezentării susţinute de Valeriu Matei a fost „Semnificaţia Declaraţiei de independenţă adoptate la 27 august 1991”. Iată câteva idei expuse în acest discurs:

Valeriu Matei: „Actul din 27 august a consfinţit desprinderea noastră de Uniunea Sovietică, a pus capăt unei perioade de ocupaţie, care a durat mai bine de 50 de ani. Al doilea aspect al problemei este că Declaraţia de independenţă vine să încununeze o întreagă perioadă a mişcării de renaştere şi de eliberare naţională. Trebuie să menţionăm că acest text al Declaraţiei este şi unul de compromis, care a fost compensat cu unele sintagme ce ţin de proiectarea de viitor. Anume acesta – proiectarea de viitor al destinului societăţii noastre este şi cel de-al treilea aspect semnificativ al Declaraţiei de independenţă. Astăzi această confuzie care domneşte şi în politica internă – o linie mult mai incertă, decât cea ezitantă în politica externă care a existat şi anterior, pot avea consecinţe imprevizibile pentru viitorul fiecărui cetăţean.”

Tema discursului, prezentat de preşedintele Partidului Democrat, Dumitru Diacov, a fost efort legislativ în edificarea statului de drept.

Dumitru Diacov: „Aceşti 10 ani de retrăiri, am ajuns la un final, care nu prea ne bucură, care ne îngrijorează, ridică mai multe semne de întrebare, decât ne oferă răspunsuri clare. Din punct de vedere statistic s-a lucrat foarte mult. Noi câte 200 de legi am adoptat pe parcursul unei sesiuni, legi care nu întotdea aveam şanse să le citim până la capăt chiar, trebuie să recunoaştem acest lucru. Peste o mie şi ceva de legi pe parcursul acestor ani. Şi din acest punct de vedere noi într-adevăr putem să ne mândrim.

Dar noi aproape că nu ne-am ocupat cu reformele sufletului, mentalităţii oamenilor şi ne-am trezit la un moment dat în situaţia când cuvântul „democraţie”, cuvântul „reforme” în masele largi ale populaţiei au fost cuvinte blestemate. Acestea tot sunt 10 ani de reforme, acestea tot sunt un final de 10 ani de căutări şi este absolut clar că noi trebuie să facem o analiză, să facem concluziile necesare. Noi trebuie să ne unim nu în baza ideii anticomunismului, noi trebuie să ne unim în baza unei idei progresiste, unei oferte de alternativă, care să ofere posibilitatea acestei ţări să prospere. Segmentarea politiciă – dreapta, centru-dreapta, centru-stânga de-acum e mai puţin important.”

Preşedintele Partidului Social-Democrat, Oazu Nantoi, s-a referit la rolul pe care l-a avut conflictul transnistrean în evoluţiile din ultimii 10 ani.

Oazu Nantoi: „Pe parcursul acestor ani Chişinăul a adoptat o politică de cedări unilaterale în plan politic şi militar. Activitatea şi cedările unilaterale ale Chişinăului pe parcursul acestor ani se datorează în mare măsură coruperii elitei politice de la Chişinău în urma desfăşurării activităţilor economice criminale prin intermediul acestei găuri negre, care este Transnistria. Statul moldovenesc poate exista dacă separatismul va fi învins prin mijloace politice, va fi învins moral.”

Preşedintele Partidului Renaşterii şi Concilierii din Moldova, Mircea Snegur, care a fost şi moderatorul conferinţei, a făcut o trecere în revistă statistica acţiunilor pe plan extern pe care le-a realizat Republica Moldova în anii săi de idependenţă. Snegur a declarat că nu vrea să vorbească şi despre eşecurile politicii externe, deoarece genericul conferinţei ştiinţifice îl obligă să se refere la realizări.

Mircea Sengur: „Eu pot să afirm cu toată certitudinea că Republica Moldova este membru cu drepturi depline al comunităţii mondiale, este un stat bine afirmat în comunitatea mondială, stat care spre regret are astăzi la cârmă o altă conducere, decât una democratică, ceea ce în viziunea mea îl lipseşte într-o mare măsură de perspectiva apropiată. Forţele democratice trebuie să rămână în continuare optimiste.”

Conferinţa ştiinţifică s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluţii politice, în care reprezentanţii partidelor membre ale FDM şi-au reiterat opţiunile pentru integrarea în structurile europene, edificarea unui stat de drept, continuarea reformelor economice şi protejarea categoriilor defavorizate.

Din Chişinău, Lina Grîu, Radio Europa Liberă.

*

Radu Benea: Cu prilejul aniversării a 10-a de la independenţa Republicii Moldova, Banca Naţională va pune în circulaţie, începând cu 28 august, o monedă comemorativă din argint, cu valoare nominală de 100 de lei. Ea va apărea într-un tiraj de o mie de exemplare. Anul trecut Banca Naţională a Moldovei a pus în circulaţie 24 de monede comemorative din argint, cu valoare nominală de 50 şi 100 de lei. Republica Moldova a emis prima monedă comemorativă în anul 1996, tot cu prilejul serbării independenţei.
XS
SM
MD
LG