Linkuri accesibilitate

Va duce criza economică şi nemulţumirea crescândă a populaţiei la schimbări şi reforme democratice?


În Belarus oamenii sunt tot mai nemulţumiţi odată ce criza economică din ţară se adînceşte şi se apropie şi iarna. Corespondentul Europei Libere Tom Balmforth a fost la Minsk şi a discutat cu unii dintre cei mai afectaţi de creşterea constantă a preţurilor, dar si cu politicieni şi analişti economici. Întrebarea care se pune din perspectivă politică este dacă nemulţumirea populaţiei va duce sau nu la schimbări şi reforme democratice şi în această ţara? Un rezumat al corespondenţei de la Oana Serafim.


Criza belarusă şi şansa unor schimbări democratice



Svetlana şi Ivan sunt doi pensionari care trăiesc la Minsk şi care sunt dintre cei mai afectaţi belaruşi de creşterea constantă a preţurilor şi la alimente de bază dar mai cu seamă la medicamente. Ivan este foarte revoltat: „De fapt noi nici nu trăim. Noi supravieţuim. Guvernul îşi rezolvă problemele economice jefuind populaţia .Preţurile sunt de nesuportat. Au crescut pînă la acoperiş şi noi chiar nu mai putem…”

În rând, după valută
Si, cu apropierea iernii, situaţia va deveni încă şi mai dificilă. În timp ce majoritatea ţărilor din fosta URSS au trecut, cu mai mult sau mai puţin succes, de la economia de tip sovietic spre o economie orientată spre piaţă în anii 90, în Belarus acest lucru nu s-a întîmplat. În cel mai clasic stil sovietic, din 1994 de cînd a venit la putere preşedintele Lukaşenka a mizat pe „moştenirea” sovietică. Statul subvenţionat produsele de bază şi serviciile şi a putut face acest lucru cu un consistent sprijin economic rusesc condiţionat de o loialitate perfectă faţă de Moscova. Dar, Rusia a anunţat că epoca aceea a apus şi că va impune reguli şi preţuri „de piaţă”. Autoritarul lider de la Minsk, Aleksandr Lukaşenka nu a arătat prea mult entuziasm nici pentru a impune măsurile de reformă cerute de Occident în schimbul unor ajutoare şi împrumuturi financiare. Ca urmare rubla belarusă a scăzut faţă de dolari cu 36 % şi se aşteaptă continuarea acestei tendinţe.

Stanislav Şuşkievici
Stanislav Şuşkievici, primul preşedinte post sovietic al ţării crede că singura cale de a ieşi din actuala criză economică este schimbarea regimului: „Nu există nimic ce ar putea stimula creşterea economică. Nu a fost nici o liberalizare şi asta a dus la aceste condiţii îngrozitoare. Minskul nu poate să obţină acum valută convertibilă. In locul Cortinei de Fier este acum o cortină economică. Fără schimbarea regimului la Minsk nu va putea fi nici o evoluţie spre normalizare în Belarus”.

Corespondentul nostru spune că semnele crizei se văd peste tot la Minsk. De la cozile interminabile la valută, la faptul că de pe tejghele au dispărut alimente de bază precum carnea, pe care ţăranii preferă să le vîndă acum direct în Rusia la preţuri stabile, la nemulţumirea şoferilor care văd preţurile la benzină crescînd fără încetare.

Stanislav Suşkevici spune că suferinţa oamenilor este pe zi ce trece mai mare: „Nu toate crizele pot fi evitate, dar cînd preţurile la alimente de bază se dublează în răstimp de 20 de zile, criza este foarte puternic resimţită de populaţie.”

Yaroslau Ramanciuk
Yaroslau Ramanciuk, economist la un centru de cercetări de la Minsk şi vicepreşedinte al partidului Unităţii Civice, de opoziţie, spune că actuala criză este abia la început: „Pare să fie ca la începutul crizei din Uniunea Sovietică cînd URSS nu putea să obţină valută forte din vînzarea petrolului.”

Expertul economic mai crede şi că la iarnă preţurile vor creşte masiv din nou mai ales la transport şi întreţinere. Construcţiile sunt oprite.

Situaţia s-a complicat începînd de anul trecut pentru ca preşedintele Lukaşenka, vrînd să îşi asigure o victorie fără probleme în alegerile prezidenţiale din decembrie, a cheltuit peste măsură, crescînd pensiile şi salariile celor din guvern. După victoria sa cu 80 % din voturi într-un scrutin considerat plin de ilegalităţi şi al cărui rezultat a fost contestat prin proteste de stradă de opoziţie, Lukaşenka a intervenit în forţă, operînd arestări şi apelînd la violenţe împotriva protestatarilor. Ca rezultat, Occidentul a impus noi sancţiuni.

Alexandr Lukaşenka
Rusia de pe altă parte prin gura premierului Vladimir Putin a vorbit despre opţiunea „de dorit şi posibilă” a unificării cu Belarus.

Fondul Monetar Internaţional a anunţat că va trimite o delegaţie săptămîna viitoare la Minsk, dar e limpede că orice împrumut va fi condiţionat de măsuri reformiste.

Serghei Şali, un economist independent care a lucrat împreună cu Lukaşenka spune că sunt puţine şanse ca actualul regim să pună în practică măsuri economice reformiste şi nu crede nici în posibilitatea unor masive proteste sociale în perioada imediat următoare: „Sigur că vor fi nemulţumiri şi oamenii o să plîngă , dar vor trece şi prin asta. Este puţin probabil ca aceste nemulţumiri să reprezinte vreun pericol pentru autorităţi, cel puţin în perioada imediat următoare. Sigur că s-ar putea ca aceste nemulţumiri să ducă la o „revoluţie de palat”, dar eu nu văd o altă cale de schimbare a puterii in Belarus.”

Yaroslav Ramanciuk, are o altă viziune: „Riscul unor acţiuni de masă şi proteste odată cu creşterea cheltuielilor de întreţinere, a preţurilor la alimente şi al scăderii puterii de cumpărare este foarte mare. De aceea eu prevăd mai multe proteste sociale”, crede economistul de la Minsk.
XS
SM
MD
LG