În România continuă dezbaterile pe tema proiectului de la Roșia Montană, din Munții Apuseni, unde o firmă canadiană vrea să extragă aur folosind tehnologii condamnate de apărătorii mediului înconjurător și chiar de unele guverne din regiune. În ultimele zile, suporterii proiectului au câștigat se pare un aliat influent, pe președintele Traian Băsescu. Relatează de la București Sabina Fati.
Corespondenţa zilei de la Bucureşti
Romania are nevoie de 200 de tone de aur in rezerva Bancii Nationale, crede presedintele Traian Basescu, incercind sa argumenteze necesitatea exploatarii aurului de la Rosia Montana, exploatare care urmeaza sa se faca pe baza de cianuri. Rosia Montana este o localitate miniera din Muntii Apuseni, in vestul Romaniei, de unde se scoate aur inca din perioada romanilor. Proiectul Rosia Montana este administrat de o firma romano-candaiana care lucreaza prin alte firme toate inregistrate in paradisuri fiscale. Potrivit planurlor, la Rosia Montana ar urma sa se deschida cea mai mare exploatare aurifera la suprafata, bazata pe cianuri din Europa, care prevede patru cariere si o uzina de prelucrare a aurului si argintului. Principalul adversar al ideii este Ungaria care se teme de un eventual accident ecologic asemanator celui de la Baia Mare de acum zece ani. Atunci dupa ce s-a rupt un baraj al iazului de decantare, reziduurile cu cianuri au ajuns in Tisa si in Dunare, ceea ce a dus la contaminarea resurselor de apa pentru doua milioane de oameni si la moartea a 1200 de tone de peste.
Traian Basescu sustine ca extragerea aurului de la Rosia Montana nu trebuie sa mai intirzie, mai cu seama ca el stie ca acolo sint 1600 de tone de argint si 300 de aur. Presedintele Romaniei pleaca de la premisa ca lipsa de lichiditati creste pretul aurului, iar statele care detin acest pretios metal vor fi in avantaj. Romania are in seiful Bancii Nationale 103 tone de aur, iar in urmatoarea perioada de timp se vor deschide doua exploatari, dupa cum a anuntat seful statului roman care a evaluat cele doua zacaminte avute in vizor la 50, respctiv 54 de tone de aur si vor fi administrate de companii de stat.
Fosta ministra a justitiei, Monica Macovei a atras atentia ca inainte de inceperea extragerii aurului de la Rosia Montana ar trebui facute mai multe studii de impact, dind ca exemplu cazul Yellowknife din Canada, unde guvernul cheltuie anual aproximatic 1,2 miliarde de dolari doar pentru mentinerea solului inghetat dupa ce s-au folosit cianuri. In plus un studiu al expertilor britanici de la Oxford Policy Manegement ajunge la concluzia ca proiectul de la Rosia Montana ar avea o contributie de maxim 19 miliarde de dolari la Produsul Intern al Romaniei. Adica mai putin decit a luat Romania in ultimii doi ani de la Fondul Monetar International, Uniunea Europeana si Banca Mondiala, bani care s-au cheltuit pe salarii si pensii. Asadar, e posibil ca prin cele patru cariere de la Rosia Montana sa se distruga iremediabil Muntii Apuseni doar pentru o suma de bani care se va pierde in buzunarele largi ale bugetului Romaniei.
