Linkuri accesibilitate

Cu câteva zile înaintea noului an școlar, Ministerul educației spune că-i lipsesc cam o mie de profesori.



O săptămână de vacanță le-a mai rămas elevilor, care-și vor regăsi la 1 septembrie sălile de clasă și în multe cazuri, dar nu în toate, profesorii. Potrivit estimărilor Ministerului Educației, noul an școlar începe cu un deficit de 1000 de dascăli, iar absențele cele mai numeroase sunt, ca de obicei, la țară. Detalii, în relatarea Luciei Diaconu.


Şcoala fără dascăli



Cei mai căutaţi de şcolile de la sate sînt îvăţătorii de fizică şi matematică. Cum absolvenţi ai acestor facultăţi sînt mult mai puţini decît ar fi nevoie, problema va da bătăi de cap multor directori de şcoli din republică. Printre aceştia este şi Roman Copăceanu din Cărpineni, raionul Hînceşti, managerul unui liceu cu peste 600 de elevi.

Roman Copăceanu: „Am nevoie de un profesor de fizică, neapărat. S-o dat comandă, dar n-a venit nimeni în raion. Asta-i problema. Restul – ieşim din situaţie.”

Dintre raioanele republicii, Hînceştiul duce lipsă de cele mai multe cadre didactice. Din 85 de cîte este nevoie aici şi-au declarat intenţia să vină doar 18 tineri pedagogi, am aflat de la Alexandra Ungureanu, specialist în resurse umane la Direcţia raională de învăţămînt. Asta chiar dacă statul le oferă o indemnizaţie de 30.000 de lei şi locuinţă gratis cît profesează.

Alexandra Ungureanu: „Nu că nu mai vin aici la noi, dar ei de acolo cînd se face repartizarea la instituţiile superioare de învăţămînt din start nu doresc să se ducă să se angajeze la lucru. Nu doresc şi se primeşte că în zadar se cheltuie banii statului. Atîtea colegii şi şcoli pedagogice avem şi noi în 7 ani de zile am primit un singur educator anul acesta la grădiniţă. Nu-i atrage salariul care este. El o să vină aici la 1900 de lei? Astăzi a lor dorinţe îs mult mai mari. Ei nici nu vor să audă de aşa salariu.”

În lipsa cadrelor didactice, directorii de şcoală se văd nevoiţi să apeleze la profesorii pensionari, astfel că, după estimările aproximative ale specialiştilor de la ministerul educaţiei, fiecare al doilea învăţător de la sat are peste 62 de ani. Nu rare sînt şi cazurile cînd un profesor cumulează mai multe discipline fără nicio legătură, confirmă şeful Direcţiei resurse umane a ministerului de resort Nicolae Ghenciu. Astfel directorii de şcoală prind doi iepuri: suplinesc locul vacant şi îi stimulează pe cei rămaşi să nu abandoneze meseria.

Nicolae Ghenciu: „Există foarte multe situaţii în care la disciplina fizică de exemplu predă cel care a absolvit informatica sau chimia şi aşa mai departe. Şi avînd în vedere că şcolile de acuma sînt foarte mici, numărul de copii scade, chiar şi numărul de clase şi respectiv nu există posibilitatea ca să acorzi unui cadru didactic sarcina didactică prevăzută de legislaţie, adică 18 ore săptămînal. Şi din această cauză cel care este specialist în biologie predă şi geografia. Situaţii de genul acesta există foarte multe.”

În ciuda iniţiativelor guvernamentale care au ca scop să-i încurajeze pe absolvenţii facultăţilor pedagogice să meargă la şcolile din sate, numărul celor care se încumetă să facă acest pas pe an ce trece este în descreştere. Autorităţile speră că reforma din învăţămînt care prevede reorganizarea şcolilor aşa încît instituţiile cu un număr mai mic de 100 de elevi şi clasele mici să fie comasate va micşora în anii următori deficitul de cadre, o tendinţă care de pe acum se conturează.

Pe de altă parte guvernanţii trag nădejdea că şi majorările de salariu din ultimul an şi cele anunţate de la 1 septembrie cu 12,5% să îmbunătăţească situaţia. Numai că directorii de şcoli din sate şi administraţia locală bat alarma că tot mai mulţi învăţători iau calea pribegiei, inclusiv tinerii specialişti care îşi dau seama că nu-şi pot întreţine familiile din profesorat, stare de lucruri care poate fi îndreptată doar prin măsuri mai radicale, cred ei.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG